TweetAm sters din bookmarks o gramada de linkuri catre ziare locale sau nationale, catre site-uri de televiziuni sau blog-uri detinute de personaje fara caracter.

Am taiat de pe lista un ziar local vandut PSD-ului, cu un editorialist care se crede buricul Pamantului, se linguseste pe langa toti si, nu in ultimul rand, care ar fi crescut tirajul nu pentru ca e campanie, ci pentru ca exista o cerere foarte mare pe piata (nu zau).

Am scapat si de un local portocaliu. Materiale bune inghesuite printre galerii foto in care apar ilustrate cu aceleasi personaje baloase, cu spume portocalii, sau cu acelasi primar in zece ipostaze.

Am sters atat din lista de programe cat si de la bookmarks postul de televiziune cu care am crescut in anii in care eram la Jurnalism. “Consecventa e un lucru rar in politica romaneasca. Crin Antonescu nu a castigat alegerile dar, dupa 20 de ani, Romania a castigat un mod nou de a face politica“. Azi spuneam ca e manipulare grosolana, dar vad ca e totul pe bune: postul renunta public la haina independentei electorale. Asa ca nu, merci!

Am eliminat odata pentru totdeauna televiziunea care insistent a instigat la scandal in ziua alegerilor si a manipulat violent opinia publica.

Am eliminat din lista ziarelor centrale preferate cotidianul care de mai bine de doua luni nu a iesit o zi pe piata fara sa-l aiba pe Traian Basescu in titlu. Mai este unul care e in asteptare, dar care ramane pe pozitii datorita unor editoriale interesante.

Presa a derapat mai mult ca niciodata de la scopurile si principiile sale. Nu mai merita explicatii. Ati mai ramas voi, cei care ma cititi si cei pe care ii citesc, ii cred si ii inteleg. Asadar, Ei cu ei, eu cu voi.

PS: Desi nu sunt un admirator al lui Traian Basescu, astazi i-am dat dreptate in ceea ce priveste lupta sa cu mogulii. Uitati-va in ziarele pe care le aveti la indemana, va garantez ca o sa va speriati.

Tweet

Foto: Zoso.ro

Lorand R. Minyo, membru al echipei Trilulilu, considera ca mediul predominant de transmitere a informatiei in urmatorii ani va fi internetul. El sustine ca prezenta criza economica se resimte deja foarte puternic in mediul online.

Lorand a facut cunostinta cu internetul in 2001, pe cand era in mare voga mIRC-ul (serviciu de chat), Yahoo Messenger era folosit in mare doar de catre snobi, telefonia prin internet tocmai aparea, ceea ce era un concept SF pentru majoritatea celor care vizitau un internet caffe.

In timp ce majoritatea internet caffe-urilor s-au inchis, Lorand a ajuns sa fie director adjunct la SimpliQ, una dintre cele mai mari centre de date din tara, de unde a plecat pentru a face parte din echipa Trilulilu, un site construit de clujeni, care in cateva luni a ajuns sa coste un milion de euro, urmand ca mai apoi, la finele anului trecut, sa ajunga pe locul 1 in topul celor mai accesate site-uri din Romania. In timpul sau liber, Lorand mai ia parte sau dezvolta si alte proiecte legate de tehnologie si internet,  precum (INC)3 si ClujLife.

“Criza se resimte foarte puternic in online”

Ce crezi ca trebuie sa contina un site ca sa atraga atentia si “sa se vanda” in actualele conditii de criza?

Brand, design, publicitate si PR. Sunt componentele de baza ale oricarui produs si serviciu online. Daca lipseste una din componente sansele de “a se vinde” scad drastic. Si bineinteles, odata indeplinite aceste conditii vine produsul sau serviciul pe care ti-l pune la dispozitie respectivul site. In ziua de azi e foarte greu sa aduci ceva original (desi nu imposibil) astfel incat cea mai buna strategie pentru orice antreprenor online este sa caute o idee testata si sa incerce sa o puna in aplicare si mai bine.

Sfatul meu insa este ca cei care doresc sa faca o diferenta sa isi ia inima in dinti si sa gandeasca in afara cutiei, folosind cele mai noi tehnologii si concepte. Online-ul se schimba atat de repede incat pana te motivezi sa incepi un proiect deja nu mai este de actualitate.

Se simte criza in online? Se pot porni proiecte, poate trai online-ul si fara publicitate?

Criza se resimte foarte puternic in online. Absolut primul lucru care l-au facut toate companiile in asteptarea recesiunii a fost sa-si scada (si uneori anuleze) bugetele de publicitate si marketing. Imi amintesc ca prin decembrie tot online-ul romanesc astepta cu sufletul la gura bugetele de publicitate pentru televiziuni, dupa care se fac si bugetele din online. Din punctul meu de vedere ar trebui mai multa independenta intre bugete, dar piata este inca destul de tanara.

Ei, ianuarie a adus vesti destul de proaste, bugetele de la TV scazand foarte mult fata de anul trecut, astfel incat si bugetele pe online au avut mult de suferit. Din fericire, insa, online-ul este in continua dezvoltare, dar din pacate majoritatea proiectelor traiesc din publicitate, iar 2009 va fi un an extrem de greu si dur in online-ul autohton.

Intotdeauna am afirmat si sustin in continuare ca proiectele pornite in timp de criza vor avea un succes binemeritat cand se va normaliza piata, pentru ca daca ai curajul si vointa sa pornesti un proiect acum, intretinerea lui in conditii normale de piata va fi o joaca de copii.
Accentul se va pune pe eficienta din ce in ce mai mult (din fericire) in 2009. Advertiserii nu vor mai arunca cu bani in stanga si in dreapta cum o faceau pana acum. Vor dori rezultate palpabile.

“Mediul predominant si preferat de transmitere a informatiei va fi online-ul”

Va “omori” online-ul ziarele, revistele, printul in principal? Vezi un viitor digital?

Nu este o lupta intre print si online. Este vorba doar de mediul de transmitere al informatiei. Asa cum radio-ul a fost surclasat de catre televiziune acum ani buni, asa print-ul va fi surclasat de catre online. Mediul predominant si preferat de transmitere a informatiei va fi online-ul din cateva motive evidente: costuri si reach-ul mare.

Telefonia, televiziunea si ziarele sunt deja online. Tind insa sa cred ca ziarele si revistele tiparite nu vor disparea cu totul. Prevad ca in maxim 3 ani, internetul va fi mediul predominant pentru orice inseamna media. Si in 5 ani ziarele si revistele (in print) vor deveni un item exotic. Pentru ca in mod sigur in urmatorii 3-5 ani vom avea la scara larga “smartpaper”, care cel mai probabil va fi suportul ziarelor si revistelor digitale.

Oamenii se schimba destul de greu. Prefera sa tina in mana un ziar sau o revista decat sa stea in fata unui monitor. Vreau sa cred ca aceste “ziare inteligente” se vor conecta la internet pentru a-si actualiza informatiile. E la fel ca si cum ai citi o carte online. Experienta nu este aceeasi ca si cum ai rasfoi o carte sub o lampa de citit in living.

Ce iti place in online si ce nu? Cunosti exemple din categoria “asa nu”?

Din fericire online-ul romanesc incepe sa se maturizeze si rar gasesti exemple serioase de “asa nu”. De cele mai multe ori, insa, acestea sunt ignorate, pentru ca deja este un fapt recunoscut ca daca nu te ridici la standarde, vei disparea de pe piata inainte sa-ti formezi “tribul” (n.r., Tribul in acceptiunea lui Seth Godin, guru marketing, este acea comunitate de cel putin 1.000 de oameni care vor deveni sustinatorii tai infocati si te vor promova din cauza sentimentului de apartenenta).

“A face parte din echipa Trilulilu inseamna multa munca”

Inseamna ca guru a auzit de Trilulilu. Ca tot veni vorba, cum te simti tu facand parte din echipa din spatele celui mai bun proiect online din Romania?

Am admirat din primul moment Trilulilu. Am lucrat ani de zile cu Sergiu (la un moment dat am impartit acelasi birou) si am fost de fiecare data impresionat de proiectele la care lucra. In vara lui 2008, dupa cateva cafele si discutii m-am alaturat “gastii Trilulilu”, cea mai haioasa, profesionista si muncitoare echipa din care am facut vreodata parte. A face parte din echipa Trilulilu inseamna multa munca, expectante mari, beneficii pe masura si multa distractie. Suntem Trilulilu pana la urma, nu?

Trilulilu este un proiect original la noi in tara, desi dupa el au mai aparut cateva asemanatoare, fara foarte mult succes. Sa fie oare acesta succesul Trilulilu, originalitatea?

Multa vreme Trilulilu a fost etichetat ca si YouTube-ul romanesc. Chiar si in prezent se mai intampla acest lucru, dar mult mai rar. Daca e sa folosesc un singur cuvant care sa reprezinte succesul Trilulilu, acesta ar fi “brandul”. Sergiu (n.r., Sergiu Biris, director general Trilulilu) si fondatorii site-ului au pornit de la o idee haioasa si au transformat-o intr-un brand distractiv si jucaus. Inca imi aduc aminte ca am ras cu hohote cand mi-a povestit Sergiu cum s-a desfasurat deschiderea contului bancar al Trilulilu.

“Multi jurnalisti vor trece pe online in viitorul foarte apropiat”

Poti trai din proiecte dezvoltate pe web? De exemplu, din bloguri.

La un nivel de 2.000 de vizitatori pe zi se poate trai, dar nu se poate face o cariera din asta. Din bannere, advertoriale si alte tipuri de reclame, un blogger decent poate castiga pana in 1.500-2.000 de euro pe luna, care este un trai mai mult decat decent. In romania exista doar 3 (poate 4) bloggeri (cu bloguri in limba romana sau bloguri externe) care castiga asemenea sume din blogging.

Noi insa suntem usor in urma. In tarile in care online-ul are un avantaj de 2-3 ani exista bloggeri care castiga sume de pana in 6 cifre pe an si traiesc exclusiv din asta. Bineinteles, la fel ca si in cazul unui jurnalist sau scriitor, subiectele sau inspiratia se poate termina, riscand astfel munca ta de ani de zile. De aceea, in ultima vreme, tendinta este de a merge pe sistemul de bloguri comune (cu mai multi autori), minimizand astfel riscurile amintite mai sus.

Exista astfel posibilitatea ca si la noi sa apara bloguri comune puternice, care sa fie citite mai mult decat sunt citite siteurile ziarelor?

Da, au inceput sa apara deja. Un exemplu este capslock.ro, la care contribuie Vali Petcu (Zoso, bloggerul #1 in Romania) si Bobby Voicu (ex Community Manager Yahoo! Romania).

Un exemplu relevant pentru media este paginademedia.ro, a lui Petrisor Obae, fost jurnalist “clasic”, unde se regasesc informatii mult mai actuale si complete decat in orice ziar in print. Un alt exemplu al unui jurnalist cu “greutate” care s-a mutat exclusiv in online este cel a lui Victor Kapra, care ani de zile a fost jurnalist la Ziarul Financiar iar acum este blogger si consultant independent pe subiecte legate de tehnologie. Prevad, insa, ca si mai multi jurnalisti vor trece pe online in viitorul foarte apropiat. Mediul este ideal pentru acestia.

Profil

Nascut in 2.08.1981, in Cluj-Napoca

A absolvit Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca

In prezent lucreaza in departamentul Vanzari la Trilulilu.ro, dupa ce in 2008 a ocupat functia de marketing crocodile in cadrul aceluiasi proiect online

TweetMajoritatea dintre noi am auzit de criza la televizor, am citit despre ea in ziare ori ni s-au ascutit urechile cand a fost pomenita la radio. Criza economica a devenit, pentru majoritatea muritorilor de rand, un produs media, o intoxicare care ne umple timpul incat vietile personale ne sunt invadate de griji, frica si precautie. Ne trezim in criza, ne urcam in autobuz in criza, compostam biletul cu gandul la criza, nu mai dam randament la serviciu din cauza crizei. Gandul ne e la un singur lucru, la fel cum toate posturile de stiri din tara ne ofera zilnic emisiuni, stiri sau simple informatii despre criza economica mondiala.

Doar printr-o cautare pe Google dupa criza economica gasim aproape doua milioane (2.000.000) de rezultate. Dar daca am fi trait intr-o epoca in care media nu ar fi existat? Sa nu fi existat ziarele, iar tehnologia sa nu ne permita sa adormim in fiecare seara stresati din cauza stirilor care contin acest cuvant mai mult decat a fost pomenita vreodata Elodia?

Daca e sa privim realist viata de zi cu zi, nu ne ajuta cu nimic aceste informatii abundente. Stim cu totii ce simtim cand le auzim, iar de asemenea realizam ca nu ne fac viata mai colorata in absolut nicio privinta.

Va propun, astfel, un test de imaginatie. Inchideti televizoarele, opriti computerele si puneti deoaparte ziarele. Stingeti si radioul, relaxati-va si ganditi-va la ceva frumos. Incepand de acum, considerati ca nu ati auzit de criza economica decat foarte vag, de la vecini ori colegi de serviciu, insa nu va pasa.

***

E abia ianuarie, insa mirosul diminetii aduce in casa un aer proaspat de primavara si imaginea ghioceilor ce au rasarit deja in fata blocului reinvie optimismul care te caracterizeaza. Cafeaua e mai buna decat intr-o zi ploioasa si posomorata. Dupa ce iesi de la dus ai timp si de micul dejun, dupa care fugi in statie sa prinzi autobuzul care te duce la locul de munca.

Calatorii iti zambesc cu totii. Chiar ii oferi un capat de bilet unui tanar care nu a mai reusit sa isi cumpere unul. Te gandesti in continuare la ghioceii din fata blocului, iar in minte iti vin ganduri frumoase, din copilarie. Abia astepti sa ajungi la locul de munca, sa fii iar intre colegi, sa purtati conversatii amuzante si sa realizati lucruri demne de laudat pentru companie. Discutiile sunt in toi, iar subiectele de conversatie vin rand pe rand, ca in perioada liceului, dupa vacanta de vara.

Ti-ai terminat repede treaba, iar timpul liber te astepata cu bratele deschise. E destul de placut afara, incat iti permiti sa te asezi pe o banca in parc, sa deschizi cartea preferata si sa recitesti, din nou, fragmentele preferate. Iti dai seama ca o plimbare este binevenita, astfel o iei la pas, prin centru, admirand orasul. Zambesti si toata lumea iti zambeste. Copiii bat mingea la coltul strazii, unii batranei fericiti impart flori trecatorilor, iar splendoarea zilei te acopera cu o melancolie coplesitoare.

Ajuns acasa, te asiguri ca ghioceii din fata blocului sunt la fel de gingasi, iar linistea din apartament incepe, incet incet, sa te surprinda. Adormi…

La un moment dat tresari, in casa e intuneric si linistea din incapere s-a transformat intr-o galagie umilitoare. E doar in mintea ta, nu s-a intamplat nimic, iar de asta iti vei da seama cand vei constientiza ca, de fapt, ai avut un cosmar.

Ai visat ca lumea e cuprinsa de criza, televizoarele iti repeta asta non stop, oamenii la radio urla, ziarele se scriu cu aceleasi cuvinte – criza economica -, iar zambetele tuturor au fost inlocuite de fete posomorate, stres si teama.

***

Suntem, intradevar, prea stresati. Tind sa cred ca nu din cauza crizei, ci din cauza faptului ca “unii” vor asta. Am ajuns sa fim dati afara fara niciun motiv, la finele contractului fiind scris, mare, criza economica. Am ajuns sa uitam de noi, de persoanele iubite si de frumusetea zilei. De oameni, zambete, dor si prietenie. Daca s-ar putea, ne-am scoate ochii. Mi-e teama sa o spun, dar cred ca vom ajunge si acolo, atata timp cat criza e la moda.

Mai teama imi e, insa, de faptul ca vom ajunge la un moment dat sa ducem dorul crizei. Sa ne obisnuim atat de mult cu ea incat, intr-o buna zi, sa fim stresati din cauza ca nu vom sti ce sa facem dupa ce se va termina.

Va invit sa va imaginati: Cum va arata viata dupa criza?

——-

UPDATE Mara a deschis seria raspunsurilor cu un comentariu interesant si destul de dureros pentru unii dintre noi: Ce ne-am face fara criza? Daca nu ar fi criza am fi pusi din nou in situatia de a ne asuma propriile greseli.

Va astept, in continuare, cu idei in ceea ce priveste viata dupa criza.