Postarea de fata se adreseaza clujenilor. E pentru tine, cel care stai acum in fata calculatorului in loc sa iesi pe strazile orasului. Deoarece o sa te simti ca intr-un oras cu adevarat european.

Sa-ti spun pe scurt ce mi s-a intamplat ieri si sper ca dupa aceea sa inchizi calculatorul, sa te echipezi si sa mergi in centru:

Foto: Caius Ratiu

Am vazut oameni relaxati. Mai relaxati ca niciodata. Sute, mii de zambete. In Piata Unirii copiii se jucau in fantana arteziana, iar parintii lor stateau intinsi, la propriu, in apa si se sprijineau de marginea fantanii. In Piata Muzeului s-a umplut de terase. Si de oameni. Ziua am ascultat pentru doua minute un spectacol ad-hoc, organizat de patru tineri care bateau in niste tobe si cantau la fluier. Dansau in acelasi timp. Seara, tot aici, doi baieti si doua fete nu au mai gasit locuri unde sa se aseze si au luat practic o masa libera, alaturi de care era doar un scaun si le-au mutat in fata unei banci publice. Trei s-au asezat pe banca respectiva iar unul pe scaun si stateau, astfel, toti la aceeasi masa, in aceeasi piata pe aceeasi terasa.

Oamenii au fost superbi ieri. Europeni. Dar asta cred ca devine deja un cliseu. As spune doar ca ieri, oamenii au fost oameni.

Inchide acum calculatorul si iesi in oras, fi si tu om printre aceiasi oameni, simte-te bine. Totul tine doar doua saptamani (o saptamana Zilele Clujului si putin peste o saptamana TIFF-ul) si crede-ma, o sa fie ceva ce cu siguranta ai sa regreti daca nu apesi naibii butonul de shutdown odata :)

Ma gandesc de o saptamana sa scriu o postare lunga despre un eveniment la a carui prima editie am participat si de la care am plecat aplaudand. Nu scriu insa niciun roman. Nici macar o postare. E o recomandare. Iar eu foarte rar recomand un eveniment pe blog. E vorba de un eveniment la care se vor aduna zeci de oameni faini, vor bea bere, vor manca popcorn si vor face orice ii indeamna sufletul in timp ce se uita la cele mai tari trailere.

Pentru ca tot urmeaza TIFF-ul si cu totii cunoasteti sentimentul care ne cuprinde vara in perioada festivalului, luati evenimentul de sambata, Noaptea Dependentilor de Trailere, care va avea loc in Irish & Music Pub, ca “un trailer” al sentimentului profund care va incearca pe durata Festivalului International de Film Transilvania. Cele mai tari secvente din filme, grupate pe categorii, in acelasi timp in care beti o bere-doua-trei si radeti alaturi de prieteni.

E un eveniment nascut dintr-o idee ivita la bere, intre mai multi prieteni, oameni exceptionali, plini de pasiune si entuziasm. E, practic, aproape un TIFF mai mic inghesuit intr-o singura noapte. Am fost, am mai scris si va spun cu incredere ca nu o sa regretati, merita! Ne vedem la NDT :) (click pentru alte detalii)

V-am lipsit? Probabil ca nu, insa nu generalizez, deoarece stiu ca multi dintre voi m-ati cautat in ultimele zile. Momentan ma aflu in Sighisoara, unde am reusit sa ma odihnesc cateva zile, ceea ce si vroiam in aceasta prima parte din concediu. Nu sunt adeptul calatoriilor si stricatul banilor la mare sau la munte. Imi place sa tund gazonul din curte, sa prajesc cativa mici pe gratarul construit de tata si sa stropesc florile din gradinuta pusa la punct de a mea mama care tocmai se intoarce din Germania.

De obicei imi ascund sentimentele pe acest blog, insa nu ma pot abtine sa spun ca mi-e dor de redactie, de colegi, de trezitul dimineata, de Andi, Adina, Flo, Palti, Adi, Sucu, Gabi, Diana, Cipri, (Laci? :))), baietii amuzanti de la tehno si anonimul care imi umple in fiecare zi biroul cu ziare (tot nu stiu cine e, dar am sa aflu…).

Mi-e dor de Luiza, care e plecata in SUA de mult timp si mai e foarte mult timp pana se intoarce, la 1 octombrie. Mi-e dor si de lenevitul in curte cu parintii, din pacate insa nu pot face asta in aceasta vara deoarece, desi mama se intoarce, tata ramane in Germania.

Nu am facut mare lucru in aceasta saptamana, insa am dormit cam 12 ore pe zi. Mi-au prins bine, astfel incat imi vine uneori sa ma iau si sa alerg pana in Cluj.

Am ramas surprins de vizita lui Hendea si Alexandra in Sighisoara, care au venit la plimbare (ce va pasa).

Mai e o saptamana, deci mai aveti inca vreme sa imi duceti dorul. Ramane de vazut ce voi face in aceste zile, mai ales ca am avut timp sa ma reincarc timp de o saptamana.

Spre sfarsitul saptamanii ma voi intalni aici cu colegii de redactie, pe care ii astept in numar cat mai mare (vineri incepe Festivalul Medieval). Sa ne revedem cu totii cu bine si va doresc o saptamana cat mai placuta, cel putin la fel de placuta pe cat va fi a mea.

Va salut din singura cetate locuita din Europa. Toate cele bune.