Va mai amintiti de Dorel? Da, cel din reclama “Unirea”…

Cu toate ca prefer sa nu umplu blogul cu spoturi video sau poze, iata ca in ultimele zile nu am mai reusit sa postez mare lucru si aici ma refer la opinii, comentarii, idei. Am dat de un video, insa, care mi-a adus zambetul pe buze si mi-am amintit de o veche replica ce ne caracterizeaza: romanul e mistocar de profesie.

Sa radem bine cu Dorel, intr-un nou spot platit, probabil, de adversarii lui Basescu.

Votati. Cu incredere.

Se spune ca, ironic, Nicolae al II-lea, ultimul tar al Rusiei si var cu Regina Maria, ar fi spus: „Romania nu este o tara, este o meserie“. Implicit, o meserie nu poate fi numita astfel daca nu este practicata de cel putin o persoana. In cazul tarii noastre, meseria este practicata de milioane de romani. Iar asta o vedem de la primul contact cu cei ce ne inconjoara, direct sau indirect, din magazine si pana in buletinele de stiri… Adevarul e ca se fura. Pe sub mana, pe usa din spate, sau, cel mai mult in ultimul timp, pe fata.

Inca din timpul in care am invatat sa merg singur la magazin sa-mi cumpar… bomboane, cativa dintre “prietenii” mei stiau foarte bine cum sa-si faca rost de dulciuri, guma de mestecat sau fructe fara a scoate vreun ban din buzunar. Era foarte simplu, cat timp eu trimiteam vanzatoarea dupa bomboane in spatele tejghelei sau la raftul din spate, “prietenii” mei isi umpleau buzunarele cu tot ce apucau.

Traim cu hotia in sange. Ne mintim zi de zi ca nu suntem asa si ca asta se poate schimba. Dar e total gresit…

Mai tarziu, pe cand ajunsesem la liceu, unul dintre cei mai buni prieteni era in postura “prietenilor” din copilarie. De aceasta data, insa, fura tigari. Am incercat sa il opresc, sa ii spun ca daca nu are bani nu e neaparat nevoie sa fumeze, insa pentru ca “era la moda” continua sa o faca. La fel ca si in copilarie, asistam la fiecare act iresponsabil pe care il facea. Cat timp eu imi cumparam cornuri (cat de dor mi-e de ele), in pauza mare, vanzatoarea fiind nevoita sa se deplaseze in camera alaturata, de pe tejghea disparea un pachet de tigari, iar de multe ori doua…

Cei care cred ca Romania se poate schimba iar gandirile se pot modifica, se insala amarnic. Instinctele tuturor duc spre lucruri care ne-au transformat intr-o ceata de hoti, parveniti si mincinosi. Astia suntem, astfel traim.

Am schimbat prefixul, am schimbat orasul, am inceput facultatea. Cel mai tare a durut cand mi-am deschis ochii. In copilarie si in liceu toate acestea pareau o gluma. Sa fure un amic o guma, sa fure un coleg un pachet de tigari, sa faca toate astea zi de zi iar in cele din urma sa radem… Acum, insa, realitatea doare. Si nu o spun pentru ca o simt eu, ci pentru ca o natie intreaga este mintita in fata, furata pe fata. Ii vedem la televizor cum sfideaza legi, oameni, gandiri. Zambesc rosu, galben si portocaliu.

Usa din dos nu a existat niciodata. Era doar o perioada in care am invatat sa furam. Sa pui mana pe ce nu e al tau fara ca altul sa te vada. Ne-am perfectionat intr-atat de mult incat, astazi, se fura pe fata. Acesti ultimi 20 de ani ne-au demonstrat asta. Ne mintim cu vorbe precum: suntem oameni sinceri, avem personalitate puternica, noi suntem corecti, ne iubim semenii. Prostii. Suntem o tara de meseriasi, care avem o singura slujba: meseria de roman. O practicam de cand ne nastem si o vor practica, la fel, si copiii nostri.