Transilvania mea. O poveste
Primesc o provocare careia nu pot sa nu-i raspund: de ce iubesc Transilvania?
Motivele ar fi multiple. Datorita culturii si istoriei unor orase precum Sighisoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov sau, de ce nu, gratie multiculturalitatii acestora.
Dar voi lasa lucrurile evidente la o parte si voi povesti, pe scurt, despre o poveste auzita in copilarie…
Iarna mergeam la sanius zilnic pe o colina din apropierea unui teren de fotbal, recent construit in acea vreme pe un vechi platou din mijlocul localitatii. Se spune ca aici a existat cu multi ani in urma un castel, unul din cele mai mari si mai frumoase din zona. Ne imaginam cu totii falnica fortareata, cavalerii si domnitele din regat si multe alte detalii auzite in povesti sau vazute in filme.
Totul a devenit mai palpitant cand un zvon a ajuns la urechile mele: de aici si pana sus in deal, unde acum e un muzeu, exista un tunel secret. Astfel incepusem, alaturi de prieteni, sa dam nastere mai multor scenarii, sa vorbim zilnic despre cine si cum folosea acel tunel si chiar sa il cautam. Povestea tunelul era pentru noi o legenda, la fel ca si castelul.
Anii au trecut, peste legenda noastra s-a asternut praful si, cu toate ca ne-am maturizat, mie inca imi face placere sa imi amintesc de castele si tuneluri. Nu le-am gasit inca, dar cu siguranta ele exista peste tot in Transilvania noastra. Daca nu castelele, macar legendele.
De aceea iubesc eu Transilvania, datorita povestilor sale, povesti care cu siguranta vor fi spuse pe nerasuflate la noua televiziune a ardelenilor. Ne vedem la lansare, in Piata Unirii.
Tu de ce iubesti Transilvania?








