Am facut-o si pe asta
Nu va faceti griji. Eu am incredere. Vedeti, putem reusi sa facem orice ne propunem, le-am spus prietenilor inainte de a se afla castigatorul celui mai
mare concurs de parodiat reclame din tara, Grand Spoof 2011, organizat de IQads. Am fost intrecuti de alti finalisti, dar mai apoi am revenit. Si am castigat. Noi, cei din provincie, cei din Ardeal, o mana de oameni care intr-o seara s-au adunat in fata unui magazin si au filmat parodia la o reclama (detalii aici). Eram toti obositi, flamanzi si vroiam acasa. Dar ne-am distrat. Andi isi dorea sa realizam spooful, noi aveam incredere de la inceput si, cu putina vointa, a fost filmat.
La aflarea castigatorului, dupa inscrierea sa in concurs, una din singurele terase populate inca in Cluj-Napoca, cea de la Booha Bar (deoarece odata cu plecarea studentilor Clujul devine pustiu) si-a indreptat atentia catre masa noastra. Abia dupa incheierea competitiei am realizat ca a fost un concurs serios, foarte cunoscut pe plan national. Pana atunci am luat-o ca pe o distractie, am fost niste naivi, asa cum ne place noua sa fim si sa traim majoritatea momentelor. Intr-adevar, n-am fi reusit fara ajutorul celor care ne cunosc, dar si al celor care care (inca) nu au facut asta. Fara voturile lor probabil nu am fi fost aici, dar ei au considerat ca meritam.
Spooful castigator:
Vedeti, putem reusi sa facem orice ne propunem, au fost cuvintele pe care le-am rostit din nou. Intr-adevar, putem reusi sa castigam un concurs cu un spot filmat de unul din cei mai profesionisti cameramani din Cluj nu ca tehnologie, studio si alte echipamente pe care le-au folosit competitorii nostri, ci prin daruirea, increderea si tehnica sa (jos palaria, Vlad Anca), dar si prin voie buna.
E remarcabil cât de mult îţi poate fi influenţată viaţă de doar câteva persoane. Simpla lor prezenţă în apropierea ta te poate duce de la o potenţială mediocritate la o probabilă excelenţă, în doar câţiva ani. Mă mai întreb uneori, când îmi amintesc, câţi dintre noi am mai fi ceea ce suntem azi dacă acele două, trei, sau poate patru persoane nu ar fi existat, ori ar fi fost un pic mai altfel decât sunt.
Iar unii dintre ei, oamenii care au declanşat în noi acea furtună atât de necesară strălucirii, nici măcar nu vor şti vreodată cât de mult din ceea ce suntem le datorăm. Poate că nici măcar nu şi-au propus să facă asta. Tot ce au avut de făcut a fost să vadă în noi o strălucire pe care noi simţeam că nu o avem.
Cuvintele inclinate de mai sus completeaza poate una din cele mai bune carti romanesti, Suntem furtuni, semnata de Andrei Rosca. Intr-adevar, putem fi niste furtuni si intr-adevar, putini stim ca in viata conteaza mult mai putin tehnica, tehnologia, norocul, banii, smecheria, minciuna, precum oamenii pe care noi ii alegem sa ii avem in preajma.
Noi am facut-o si pe asta. Pentru ca nu putem trai unii fara altii si pentru ca stim sa fim oameni. Iar pentru a intelege mai bine ce inseamna oamenii din jurul meu, iata cu ce m-au surprins de ziua mea weekendul trecut.
Prieteni, ce urmeaza? :)








