Universitatea Cluj s-a intors acasa. Am participat la adevarata inaugurare a Cluj Arena de la masa presei, in tribuna oficiala, insa as fi preferat sa fiu in galerie pentru a simti cu adevarat atmosfera. Dupa video-ul de mai jos ti se ridica parul pe maini. Atat am avut de spus.
Nu uitati de proiectul foto care, ca o coincidenta sau nu, este in alb si negru :)
A trecut ceva timp de cand visam sa realizez un proiect foto caruia sa ma dedic in intregime. Astfel, acum ca sunt mai liber, i-am dat drumul (e in premiera deoarece asa cum va arata rezultatul final si locul unde vor fi expuse, din cate stiu nu cred ca a mai fost dat Clujului sa vada pana acum). E vorba de mai multe portrete close-up, alb-negru, facute cunoscutilor dar mai ales cunoscutilor Funky Bar (de pe strada Piezisa, nr. 21) care in final, listate pe A3-uri, vor fi expuse undeva. Unii stiu deja unde, dar m-am hotarat sa nu va spun inca, ci la momentul oportun. Pana atunci va las cu cateva mostre si un mic video. Va astept in Funky Bar in fiecare seara, in aceasta saptamana, pentru a va face o poza :)
Va invit, de asemenea, sa dati like paginii SimpleFOTO, unde de-a lungul acestor zile voi posta mai multe fotografii si alte detalii. ACCESATI ALBUMUL CU RESTUL POZELOR. Enjoy!
Mi se pare impresionant modul in care au fost mobilizate “fortele” mass-media in ce priveste nunta regala din Marea Britanie. Cadrele surprinse de BBC sunt fenomenale – am ramas cu gandul la imaginea transmisa de camera montata deasupra celoi doi miri in catedrala, coborand incet. Oare cate camere a trimis BBC la acest eveniment? Un coleg a spus, mai in gluma, mai in serios: toate. Nu ar fi exclus…
Cat despre fotografi, momentan, pe blogurile mass-media am descoperit doar cum s-au pregatit fotografii Reuters pentru acest eveniment, iar micile detalii pe care le-au dat au fost clar pe gustul meu. Mai ales poza cu “kilogramele” de echipament :)
Redau cateva paragrafe de pe blogul fotografilor Reuters:
The plan however (as thorough as it is) involves some serious kit. Between us we will carry 10 cameras and a vast array of glass from 800 and 600mm lenses down to a 15mm fish eye and an even wider lens on a Go-Pro action camera. Conservatively this is 50kg (110 pounds) of kit each.
Many of these will be fired remotely using pocket wizard wireless triggers and will shoot using wider lenses to give an overview of the pomp and ceremony as the day goes on freeing us to concentrate on the more important tighter pictures of the happy couple, ‘that dress’ and, fingers crossed even a little kiss.
UPDATE: Iata si pozele (ultimele packages)
Povestea e scurta, extrem de scurta, dar sper ca de acum incolo sa se scrie continuarea. Si sa fie lunga :)
Faceam fotografii de placere. Lucram cu un Nikon D40 pana acum doua luni. Feedbackul a fost unul peste asteptari, tinand cont ca nu sunt fotograf. Dar pana la urma, cine e fotograf? Cel care are scris asta in fisa postului? Cel care vinde poze? Cel care face asta de placere? Cel care are un aparat foto in dulap? Nu conteaza, spuneti-mi Radu, nu fotograf, dar mie-mi place al naibii de mult fotografia. Tot ce am invatat a fost de la colegii fotografi, de la prieteni, de pe forumuri si vizualizand mii de fotografii de pe agentii, siteuri specializate sau reviste de profil.
Ti-ai ratat cariera | Ai si studio? | De ce nu vinzi fotografiile? | Ar trebui mai serios sa te apuci de foto. Sunt cateva din replicile apropiatilor mei, dar si ale necunoscutilor. Stiam ca ce realizez imi place si rezultatul era pozitiv, dar nu stiam cum vad “munca” asta cei din jur. Scopul nu e sa ma laud, ci sa recunosc ca, datorita lor, am facut un upgrade, am trecut la D90 cu fix de 50mm, am pastrat si teleobiectivul de 300mm si, de saptamana trecuta, am creat propriul brand. Simplu.
De la simplu si numele, simpleFOTO. Punct ro. Am ales simple (simplu) deoarece, asa cum cineva mi-a scris intr-un comentariu mai demult, simplitatea lasa loc pentru valoare, sentiment, emotie, imaginatie. Asta facem noi. De fapt, eu si un coleg si prieten bun, Thomas Câmpean, cu care am pornit pe drumul lung, frumos si colorat, dar nu atat de – culmea – simplu :D Am facut un compromis: fara Photoshop, fara scenarii artificiale. Lasam totul in „mainile“ umbrelor si a razelor colorate ale soarelui (desigur, ne vom folosi de programele de editare pentru contrast cand e cazul ori mici retusuri). Asadar, simplu dar sofisticat. De aici si sloganul Simplicity is the ultimate sophistication. Mai multe despre ce ne-am propus, aici.
simpleFOTO.ro a fost lansat la apa saptamana trecuta. N-a fost usor nici cu siteul si inca mai am de lucru la el, insa unde am ajunge daca n-am dispune de optimismul si naivitatea acestei varste? :D
Intre timp am iesit in lume si pe Facebook (unde chiar va rog sa dati like paginii noastre), dar si cu o oferta super tare, pe cel mai tare site de reduceri din Cluj-Napoca, www.youdeal.ro – 99% reducere pentru o sedinta foto profesionala, adica o sedinta foto cu 1 leu. Da, ati citit bine. Majoritatea au ras, dar e o investitie pe termen lung in promovare, iar de inceput se potriveste perfect. Spun pe termen lung deoarece s-au inscris multe persoane, iar sedintele foto vor fi programate in decurs de 180 de zile, sa beneficieze de ele toti :) Grabiti-va, inca mai puteti primi un voucher pana maine (sambata) noapte, la ora 00.00.
Dragi prieteni, iata ca am facut si pasul asta. Datorita voua. Si tot datorita vom face cele mai frumoase poze, cu oameni frumosi, de la evenimente frumoase. Fiecare poza demna de postat pe care o voi realiza va aparea pe pagina mea oficiala de Facebook, unde am postat si pana acum de altfel (apropo, portofoliul meu) si careia ii puteti da like daca nu ati facut-o.
Nu uitati de like la pagina de Facebook a simpleFOTO, unde gasiti cam toate pozele de pana acum, cate am reusit sa urc, dar si viitoarele fotografii.
Aceasta postare nu e despre ce am realizat, ci despre ce imi place sa fac. Deoarece nu sunt fotograf, ci doar o persoana cu aparat de fotografiat care iubeste fotografia.
Lumea fotografiilor si a fotografilor nu are nevoie de prea multe cuvinte, ci de lumina buna, un aparat mai mult sau mai putin performant, idei, inspiratie si multa, foarte multa voie buna.
De cand lucrez in presa am invatat ca o poza expresiva, care spune o poveste, are nevoie de un element uman. Un personaj intr-o fotografie, facand ceva, poate spune o poveste fara a mai fi nevoie de un articol. Dar nici despre partea teoretica nu e vorba in aceasta postare. E vorba despre entuziasm. De respect, de sentimente, de a starni o emotie sau nu printr-o fotografie.
Am mentionat de elementul uman deoarece prefer sa fotografiez oameni. Rareori ma aventurez sa surprind ceva static, neinsufletit, dar chiar si atunci o fac pentru ca acel lucru transmite un sentiment de bine in general (vezi albumul Clujul noaptea iarna). Asadar, iubesc portretele si stilul news photo sau fotografiile-eveniment.
Prin fotografiile-eveniment vad acele capturi surprinse in momentul potrivit, cadre pe care nu mai ai sansa sa le surprinzi inca o data. Practic, acele poze in care surprinzi verbul, actiunea, asa cum foarte frumos explica fotojurnalistul Mark Hancock. Asemenea imagini sunt “scoase” nu de fotografi, ci de fotoreporteri. Doar ei stiu sa vada cel mai bine verbul, actiunea care trebuie surprinsa. Hancock da un exemplu cum mai simplu nu exista, pentru a intelege cel mai usor ce inseamna surprinderea verbului intr-o fotografie-eveniment: The girl hits (or misses) the ball. There are no other options. The girl is easy to photograph. The ball is easy to photograph. The verb is the hard part. (un album in care gasiti asemenea fotografii)
In cazul portretelor e vorba de surprinderea sentimentelor de pe fata unui om. Eu unul prefer sa surprind doar zambete. Si inca nu am cerut niciunei persoane pe care am fotografiat-o sa zambeasca. Nici macar sa se urce in copac. Nici sa stea pe burta. Imi place ca totul sa fie cat mai natural, sa ne plimbam, sa ne oprim in cate o locatie, sa bem o cafea. Sa las persoana sa se deschida. E exact la fel ca atunci cand iei un interviu: incepi cu intrebari mai usurele, iar apoi incet mergi acolo unde vrei sa ajungi. Imi place sa ma port natural, pentru ca si persoana pe care o fotografiez sa se poarte natural. In fotografii vreau sa te surprind asa cum esti, dar cum mai poti fi tu daca eu iti impun o anumita pozitie? Tu stai cum vrei, unghiul mi-l caut eu, ii spuneam unei prietene.
Apropo de natural, mi-am instalat Photoshopul doar pentru a retusa un mic cos ori un fir de rimel cazut de pe gene pe fata. Urasc pozele facute unor oameni frumosi, bagate in calculator si plasticate in Photoshop. Urasc luminile artificiale venite din toate partile. Urasc modificarile, ador naturalul. O raza de soare care intra in obiectiv, o umbra a unui copac pe fata unei fete… (un album in care gasiti asemenea fotografii)
Fotografiile trebuie sa fie simple. Ca oamenii. Sa privesti un album foto cu oameni frumosi care sa te linisteasca, ori de care sa te indragostesti. Sa deschizi o fotografie de la un protest care sa iti spuna totul despre nemultumirile celor prezenti sau, in cazul meu, sa te uiti la ultimele portrete realizate si sa iti spui, dupa ce le vezi si revezi, ca nu crezi ca ai avea cum sa le refaci mai bine daca ar fi cazul. Fotografiile trebuie sa te rascoleasca. Sa te bucuri, sa emani de fericire, ori sa te intristezi. Depinde ce poze iti palce sa privesti. Ori sa fotografiezi.
Va astept pe fotoblog si va invit sa dati like si paginii mele foto de pe Facebook.
