Evenimentele anului 2011, hiturile anului 2011, filmele anului 2011. Toate prezentate, pe rand, in mashup-uri de cateva minute. Va invit sa le urmariti:

Festivalul Comedy Cluj debuteaza oficial doar azi pentru mine :) fiind destul de prins zilele trecute cu finalizarea proiectului foto (care inca nu e gata, mai trebuie listate si lipite pozele). Va cer asadar ajutorul si v-as ramane recunoscator daca mi-ati recomanda niste filme si evenimente la care merita sa particip sau care nu trebuie pierdute la festivalul Comedy Cluj din acest an.

Idei, propuneri, invitatii? :)

Terasele devin parca neincapatoare si pline de viata. Eu nu asociez activitatea, optimismul si nebunia de pe strazile orasului cu sosirea verii si a vremii perfecte, ci cu TIFF. Traiesc aceleasi sentimente, dar parca tot mai puternice, de la editia a cincea a festivalului (a doua vara de cand sunt in Cluj) si iata ca am ajuns deja, in acest an, la a zecea.

Filme, voie buna, oameni primitori. Festivalul asta scoate, parca, tot ce e mai bun din noi: in primul rand bucuria si fericirea de care dam dovada in perioada evenimentului, dar mai ales deschiderea fata de turisti straini sau conationali. Deoarece astfel ne diferentiem noi, din acest oras, fata de cei din alte orase ale tarii: prin sufletul cald si primitor. Iar TIFF-ul nu este decat scanteia care ne face sa ne dam arama pe fata. Sa zambim, zece zile pe an, cu gura pana la urechi, sa ne deschidem bratele largi, sa ne intalnim toti prietenii si sa inflorim odata cu vara.

Nu-mi pasa ca unii contesta multe aspecte ale festivalului sau unele legate de organizatori. Nu-mi pasa ca unii nu plac deloc festivalul asta, mai mult din cauza unor proprii frustrari. TIFF e un festival pentru oamenii care, in sinea lor, sunt deschisi si optimisti. Pentru cei care stiu sa zambeasca. Pentru cei care TIFF nu e un ceva, un lucru. Pentru ca the best things in life aren’t things.

Ma gandesc de o saptamana sa scriu o postare lunga despre un eveniment la a carui prima editie am participat si de la care am plecat aplaudand. Nu scriu insa niciun roman. Nici macar o postare. E o recomandare. Iar eu foarte rar recomand un eveniment pe blog. E vorba de un eveniment la care se vor aduna zeci de oameni faini, vor bea bere, vor manca popcorn si vor face orice ii indeamna sufletul in timp ce se uita la cele mai tari trailere.

Pentru ca tot urmeaza TIFF-ul si cu totii cunoasteti sentimentul care ne cuprinde vara in perioada festivalului, luati evenimentul de sambata, Noaptea Dependentilor de Trailere, care va avea loc in Irish & Music Pub, ca “un trailer” al sentimentului profund care va incearca pe durata Festivalului International de Film Transilvania. Cele mai tari secvente din filme, grupate pe categorii, in acelasi timp in care beti o bere-doua-trei si radeti alaturi de prieteni.

E un eveniment nascut dintr-o idee ivita la bere, intre mai multi prieteni, oameni exceptionali, plini de pasiune si entuziasm. E, practic, aproape un TIFF mai mic inghesuit intr-o singura noapte. Am fost, am mai scris si va spun cu incredere ca nu o sa regretati, merita! Ne vedem la NDT :) (click pentru alte detalii)

Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului International de Film Transilvania, raspunde prin cateva argumente interesante la intrebarea De ce trebuie sa vii la TIFF?, intr-un interviu acordat celor de la Hotcity. Mi-a placut partea cu “festivalul nu e unul facut pentru industrie, ci pentru public, e deschis publicului. Cinefilul care merge la film poate sa il opreasca pe strada pe Wim Wenders (invitatul special al TIFF 2010, n.RN.) si sa il ia la un separeu foarte prietenesc despre filmografia lui“.

Acelasi Chirilov povestea, in cadrul TIFF Lounge, despre spiritul festivalului, cuvinte in care m-am regasit si eu. Mihai povestea ca desi apar uneori probleme sau erori in ceea ce priveste sonorizarea intr-o sala de cinema, o subtitrare care nu-si gaseste locul sau, poate, lipsa de comunicare in unele cazuri nu dezamageste publicul, ci zambetul le ramane acestora mereu pe fata. “E interesant faptul ca lumea e fericita si iubeste TIFF-ul chiar daca apar uneori mici probleme. E acel spirit de solidaritate fata de festival, pe care il au ei, cinefilii, fanii TIFF“, spunea (aproximativ) Chirilov. Despre “sufletul” TIFF am mai povestit aici.

Pentru ca tot vorbim de spiritul festivalului si de solidaritate, sa nu va povestesc ca prietenul meu Andi s-a intalnit, pe strada Croitorilor, cu un mare regizor strain invitat la TIFF, maestrul fiind singur si rupt de beat. Evident nu l-a fotografiat :)

Pe voi ce va atrage la TIFF? Filmele, atmosfera, invitatii, petrecerile? Toate? :)