Intre Jucu si Cluj-Napoca

Azi am mers la subiect cu bicicleta. Nu pana la primarie sau in parcul din centrul Clujului, ci la peste 30 de kilometri departare, la Bontida. La Versailles-ul Transilvaniei (Palatul Banffy din localitate) se desfasoara, in acest weekend, Zilele Culturii Bontidene, un festival aflat la cea de-a opta editie.

Deoarece nu am carnet nici eu si nici Lori, unul din fotografii nostri, am decis sa plecam la drum cu bicicleta. 30 de kilometri din Cluj-Napoca si pana in Bontida, plus drumul din comuna pana la marginea localitatii, acolo unde se afla un fost palat plin de mister.

Am plecat in jurul orei 9.00 si am ajuns la 10.50, pedaland lejer. Iesirea din Cluj-Napoca a fost mai grea, insa nu cred ca e cazul sa va povestesc acum despre soferi. Ajunsi la castelul din localitatea vecina cu “comuna Nokia”, Jucu, am luat 15 minute pauza, dupa care am trecut la ale noastre.

A fost destul de dificil sa trimitem textul plus pozele: semnal aproape 0 pe orice capsula, indiferent ca e Orange, Vodafone sau Zapp. Intr-un final am reusit, iar pana la 18.00 am stat la “salcia presei”, o palma de umbra si iarba verde cum greu mai pupi in viata de zi cu zi.

La intoarcere, drumul a fost mai greu, insa in circa doua ore am ajuns inapoi in oras. In total am parcurs peste 60 de kilometri si pot spune ca nu imi pare rau absolut deloc. Daca m-ar tine picioarele, timpul si drumul, as face asta ori de cate ori as avea ocazia. Va indemn si pe voi sa o faceti. Pasul urmator: sa ma las de fumat :) Vorbim peste o saptamana, dupa ce imi trece febra musculara.

TIFF 2009. Foto: Vakarcs Lorand

Un festival care ne salveaza de politica, ne scoate dintre betoane si ne arunca liberi in mirajul filmelor de lung sau scurt metraj. Fruntile ne sunt, parca, mai descretite, iar oboseala e alungata de un masaj relaxant ce ni-l ofera peliculele aduse din toate colturile lumii.

VIP-urile prezente ne fac sa visam la Cannes, sau de ce nu la Oscar, iar fotografii, cu blitzurile lor stroboscopice, ne arunca, parca, in mijlocul vizitelor oficiale ale conducatorilor unor state occidentale.

CTP, Mungiu, Hurezeanu. Foto: Vakarcs Lorand

Avem covoare rosii, cocktailuri, vedete care traiesc printre noi, oameni pe care-i vedem doar la televizor, dezbateri care pun tara la cale, filme din belsug si proiectii covarsitoare. Cultura Clujului se afla in vacanta de vara, iar locuitorii lui traiesc in slow motion clipele fermecatoare. Starea de spirit din oras ne face sa credem (din nou) ca vin americanii. E liniste. Sunt filme. E festival. E o gura de aer necesara.

Ravnesc inca dupa editia de anul trecut a Festivalului International de Film Transilvania. Ravnesc dupa spoturile ce-l parodiau pe James Bond, dupa chefurile-n miez de noapte, filmele in aer liber de la Echinox, valul de conferinte de la Meeting Point sau chiar dupa scenele gen Aghiuţă (in sensul bun) ale amuzantului Mihai Chirilov, ce nu se putea stapani fara sa alerge dintr-un loc in altul, de la o vedeta la alta, de la un interviu la altul…

Ravnesc dupa festivalul de anul trecut deoarece editia din acest an nu a inceput inca. Dar e acolo, sta dupa colt, isi sufleca manecile si abia asteapta sa defileze pe covorul rosu. Mai sunt cateva ore pana ce iarasi nu vom mai avea nopti, mese de pranz, minute de odihna sau clipe de dialog. Dar timp de zece zile, mii de actori vor vorbi pentru noi in peste doua sute de filme difuzate in cor.

Luminile se sting. Va rugam inchideti telefoanele. Sa inceapa TIFF 2009.

PS: Va astept pe adevarul.ro cu stiri la cald, foto si video de la TIFF, iar cu comentarii pe acest blog. Putem conversa si pe Twitter