Intr-o perioada in care presa scrisa si mass-media in general a devenit animatorul principal in fata unui popor de clowni, iar jurnalistii s-au transformat, pe de o parte, in evanghelisti, iar pe de alta parte in sclavi, cred ca a sosit momentul sa ne intrebam si sa ne imaginam cum arata viitorul.

Presa se scalda intr-o criza poate mai fierbinte decat cea in care inoata piata imobiliara, iar mogulii si directorii de ziare, redactorii-sefi, editorialistii si toti jurnalistii au inceput sa-si dea cu parerea inca de anul trecut, pe tema migrarii actualului content print catre online (nu putem vorbi inca de inchiderea ziarelor cu totul si mutarea acestora in intregime in online).

Nimeni nu s-a intrebat, insa, cum arata jurnalistul viitorului? Reporterul, editorialistul, sclavul, evanghelistul prezentului. Ce va trebui sa faca el, ce cunostinte va trebui sa aiba? Cu siguranta se va face presa la un alt nivel, insa cum ar trebui sa ne inarmam? Evident ca nu va mai fi de ajuns o lectie de gramatica normativa la o facultate al carui unic scop este profitul, dar nici o “practica” de doua saptamani la un ziar local cu acelasi scop, culmea, ca al facultatii.

Iata profilul jurnalistului viitorului (more…)

Foto: www.icfj.org

1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionala trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata.

2. Internetul e un imperiu mediatic in buzunarul de la haina. Web-ul creeaza o noua ordine in sistemul mediatic, depasind limitele si oligopolurile acestuia. Publicarea si difuzarea continutului mediatic nu se mai face cu investitii mari. Doar calitatea jurnalistica mai diferentiaza jurnalismul de simpla publicare de continut.

V-am pregatit, mai jos, un filmulet si un scurt chestionar.

3. Internetul este societatea. Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul.

4. Libertatea Internetului este inalienabila. Arhitectura deschisa a Internetului nu poate fi schimbata in functie de interese economice sau politice, care in spatele asa-numitului „interes public“ incearca sa cenzureze accesul liber la informatie, pe web.

5. Internetul inseamna victoria informatiei, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodata.

6. Internetul schimba si imbunatateste jurnalismul.

7. Reteaua inseamna relationare. Cine nu foloseste link-urile se autoexclude din discursul social.

8. Agregatoarele si masinile de cautare stimuleaza jurnalismul documentat, de calitate. Marcand referintele prin linkuri sau citate, devine posibila „cultura discursului social din retea“.

9. Internetul e noul cadru al discursului politic, stimuland dezbaterea si participarea activa a opiniei publice.

10. Noua libertate a presei se numeste libertate de opinie. Dispar granitele tehnologice intre amatori si profesionisti, diferenta nu se mai face intre jurnalism platit si neplatit, ci intre jurnalism de buna sau proasta calitate.

11. Candva, la inventarea tiparului, Biserica si alte institutii avertizau impotriva valului de informatie necontrolata. Jurnalistii, enciclopedistii si pamfletarii au dovedit atunci ca mai multa informare duce la mai multa libertate, pentru cetatean si pentru societate, lucru valabil si in ziua de azi.

12. Traditia nu e un model de lucru. Internetul, ca mediu extrem de concurential, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura sa.

13. In Internet, dreptul de autor sau producator nu trebuie incalcat. Mecanismele de difuzare depasite trebuie inlocuite cu noi modele de distributie si acordare de licente. „Proprietatea obliga“.

14. Timpul unui cititor, ascultator sau spectator are valoare. Oferta publicitara este transmisa prin retinerea atentiei asupra unor continuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baza al finantarii jurnalismului, alte forme de refinantare urmeaza sa fie descoperite si experimentate.

15. Textele, sunetele si imaginile nu mai trebuie sa fie efemere, in retea. Ele vor ramane la dispozitie, constituind o arhiva a istoriei contemporane. Jurnalistii trebuie insa sa aiba in vedere eventuale interpretari ale informatiei si greseli ce trebuie corectate.

16.  Internetul scoate la iveala o mare cantitate de marfa amorfa. Din aceasta, rezista doar cine ofera jurnalism credibil si deosebit, deoarece pretentiile consumatorilor de informatie au crescut.

17. Toti pentru toti (Alle für alle). Web-ul e o infrastructura superioara de interactiune sociala. „Generatia Wikipedia“ stie sa evalueze credibilitatea unei surse, sa verifice si sa evalueze stirile. Jurnalistii trebuie sa respecte aceste calitati si sa intre in comunicare cu „receptorii“, folosindu-le cunostintele. Nu mai e momentul jurnalistului atotstiutor, ci al celui care comunica si intreaba.

***

Reguli, caracteristici, noutati, definitii, le putem spune cum vrem. Eu le-am numit porunci, deoarece fara ele, de azi inainte, intr-o epoca digitala, nu mai cred intr-un viitor al presei (doar) in ziare. Ele fac parte din Manifestul Internetului, realizat de jurnalisti si bloggeri germani, publicate in 7 septembrie. Le preiau si eu (sursa: Hotnews) pentru a le reciti ori de cate ori vreau sa fac asta si pentru a le trece in revista si voi.

***

Bonus video: Viitoarea Noua tehnologie dezvoltata de Microsoft:

 Loading ...

Foto: Zoso.ro

Lorand R. Minyo, membru al echipei Trilulilu, considera ca mediul predominant de transmitere a informatiei in urmatorii ani va fi internetul. El sustine ca prezenta criza economica se resimte deja foarte puternic in mediul online.

Lorand a facut cunostinta cu internetul in 2001, pe cand era in mare voga mIRC-ul (serviciu de chat), Yahoo Messenger era folosit in mare doar de catre snobi, telefonia prin internet tocmai aparea, ceea ce era un concept SF pentru majoritatea celor care vizitau un internet caffe.

In timp ce majoritatea internet caffe-urilor s-au inchis, Lorand a ajuns sa fie director adjunct la SimpliQ, una dintre cele mai mari centre de date din tara, de unde a plecat pentru a face parte din echipa Trilulilu, un site construit de clujeni, care in cateva luni a ajuns sa coste un milion de euro, urmand ca mai apoi, la finele anului trecut, sa ajunga pe locul 1 in topul celor mai accesate site-uri din Romania. In timpul sau liber, Lorand mai ia parte sau dezvolta si alte proiecte legate de tehnologie si internet,  precum (INC)3 si ClujLife.

“Criza se resimte foarte puternic in online”

Ce crezi ca trebuie sa contina un site ca sa atraga atentia si “sa se vanda” in actualele conditii de criza?

Brand, design, publicitate si PR. Sunt componentele de baza ale oricarui produs si serviciu online. Daca lipseste una din componente sansele de “a se vinde” scad drastic. Si bineinteles, odata indeplinite aceste conditii vine produsul sau serviciul pe care ti-l pune la dispozitie respectivul site. In ziua de azi e foarte greu sa aduci ceva original (desi nu imposibil) astfel incat cea mai buna strategie pentru orice antreprenor online este sa caute o idee testata si sa incerce sa o puna in aplicare si mai bine.

Sfatul meu insa este ca cei care doresc sa faca o diferenta sa isi ia inima in dinti si sa gandeasca in afara cutiei, folosind cele mai noi tehnologii si concepte. Online-ul se schimba atat de repede incat pana te motivezi sa incepi un proiect deja nu mai este de actualitate.

Se simte criza in online? Se pot porni proiecte, poate trai online-ul si fara publicitate?

Criza se resimte foarte puternic in online. Absolut primul lucru care l-au facut toate companiile in asteptarea recesiunii a fost sa-si scada (si uneori anuleze) bugetele de publicitate si marketing. Imi amintesc ca prin decembrie tot online-ul romanesc astepta cu sufletul la gura bugetele de publicitate pentru televiziuni, dupa care se fac si bugetele din online. Din punctul meu de vedere ar trebui mai multa independenta intre bugete, dar piata este inca destul de tanara.

Ei, ianuarie a adus vesti destul de proaste, bugetele de la TV scazand foarte mult fata de anul trecut, astfel incat si bugetele pe online au avut mult de suferit. Din fericire, insa, online-ul este in continua dezvoltare, dar din pacate majoritatea proiectelor traiesc din publicitate, iar 2009 va fi un an extrem de greu si dur in online-ul autohton.

Intotdeauna am afirmat si sustin in continuare ca proiectele pornite in timp de criza vor avea un succes binemeritat cand se va normaliza piata, pentru ca daca ai curajul si vointa sa pornesti un proiect acum, intretinerea lui in conditii normale de piata va fi o joaca de copii.
Accentul se va pune pe eficienta din ce in ce mai mult (din fericire) in 2009. Advertiserii nu vor mai arunca cu bani in stanga si in dreapta cum o faceau pana acum. Vor dori rezultate palpabile.

“Mediul predominant si preferat de transmitere a informatiei va fi online-ul”

Va “omori” online-ul ziarele, revistele, printul in principal? Vezi un viitor digital?

Nu este o lupta intre print si online. Este vorba doar de mediul de transmitere al informatiei. Asa cum radio-ul a fost surclasat de catre televiziune acum ani buni, asa print-ul va fi surclasat de catre online. Mediul predominant si preferat de transmitere a informatiei va fi online-ul din cateva motive evidente: costuri si reach-ul mare.

Telefonia, televiziunea si ziarele sunt deja online. Tind insa sa cred ca ziarele si revistele tiparite nu vor disparea cu totul. Prevad ca in maxim 3 ani, internetul va fi mediul predominant pentru orice inseamna media. Si in 5 ani ziarele si revistele (in print) vor deveni un item exotic. Pentru ca in mod sigur in urmatorii 3-5 ani vom avea la scara larga “smartpaper”, care cel mai probabil va fi suportul ziarelor si revistelor digitale.

Oamenii se schimba destul de greu. Prefera sa tina in mana un ziar sau o revista decat sa stea in fata unui monitor. Vreau sa cred ca aceste “ziare inteligente” se vor conecta la internet pentru a-si actualiza informatiile. E la fel ca si cum ai citi o carte online. Experienta nu este aceeasi ca si cum ai rasfoi o carte sub o lampa de citit in living.

Ce iti place in online si ce nu? Cunosti exemple din categoria “asa nu”?

Din fericire online-ul romanesc incepe sa se maturizeze si rar gasesti exemple serioase de “asa nu”. De cele mai multe ori, insa, acestea sunt ignorate, pentru ca deja este un fapt recunoscut ca daca nu te ridici la standarde, vei disparea de pe piata inainte sa-ti formezi “tribul” (n.r., Tribul in acceptiunea lui Seth Godin, guru marketing, este acea comunitate de cel putin 1.000 de oameni care vor deveni sustinatorii tai infocati si te vor promova din cauza sentimentului de apartenenta).

“A face parte din echipa Trilulilu inseamna multa munca”

Inseamna ca guru a auzit de Trilulilu. Ca tot veni vorba, cum te simti tu facand parte din echipa din spatele celui mai bun proiect online din Romania?

Am admirat din primul moment Trilulilu. Am lucrat ani de zile cu Sergiu (la un moment dat am impartit acelasi birou) si am fost de fiecare data impresionat de proiectele la care lucra. In vara lui 2008, dupa cateva cafele si discutii m-am alaturat “gastii Trilulilu”, cea mai haioasa, profesionista si muncitoare echipa din care am facut vreodata parte. A face parte din echipa Trilulilu inseamna multa munca, expectante mari, beneficii pe masura si multa distractie. Suntem Trilulilu pana la urma, nu?

Trilulilu este un proiect original la noi in tara, desi dupa el au mai aparut cateva asemanatoare, fara foarte mult succes. Sa fie oare acesta succesul Trilulilu, originalitatea?

Multa vreme Trilulilu a fost etichetat ca si YouTube-ul romanesc. Chiar si in prezent se mai intampla acest lucru, dar mult mai rar. Daca e sa folosesc un singur cuvant care sa reprezinte succesul Trilulilu, acesta ar fi “brandul”. Sergiu (n.r., Sergiu Biris, director general Trilulilu) si fondatorii site-ului au pornit de la o idee haioasa si au transformat-o intr-un brand distractiv si jucaus. Inca imi aduc aminte ca am ras cu hohote cand mi-a povestit Sergiu cum s-a desfasurat deschiderea contului bancar al Trilulilu.

“Multi jurnalisti vor trece pe online in viitorul foarte apropiat”

Poti trai din proiecte dezvoltate pe web? De exemplu, din bloguri.

La un nivel de 2.000 de vizitatori pe zi se poate trai, dar nu se poate face o cariera din asta. Din bannere, advertoriale si alte tipuri de reclame, un blogger decent poate castiga pana in 1.500-2.000 de euro pe luna, care este un trai mai mult decat decent. In romania exista doar 3 (poate 4) bloggeri (cu bloguri in limba romana sau bloguri externe) care castiga asemenea sume din blogging.

Noi insa suntem usor in urma. In tarile in care online-ul are un avantaj de 2-3 ani exista bloggeri care castiga sume de pana in 6 cifre pe an si traiesc exclusiv din asta. Bineinteles, la fel ca si in cazul unui jurnalist sau scriitor, subiectele sau inspiratia se poate termina, riscand astfel munca ta de ani de zile. De aceea, in ultima vreme, tendinta este de a merge pe sistemul de bloguri comune (cu mai multi autori), minimizand astfel riscurile amintite mai sus.

Exista astfel posibilitatea ca si la noi sa apara bloguri comune puternice, care sa fie citite mai mult decat sunt citite siteurile ziarelor?

Da, au inceput sa apara deja. Un exemplu este capslock.ro, la care contribuie Vali Petcu (Zoso, bloggerul #1 in Romania) si Bobby Voicu (ex Community Manager Yahoo! Romania).

Un exemplu relevant pentru media este paginademedia.ro, a lui Petrisor Obae, fost jurnalist “clasic”, unde se regasesc informatii mult mai actuale si complete decat in orice ziar in print. Un alt exemplu al unui jurnalist cu “greutate” care s-a mutat exclusiv in online este cel a lui Victor Kapra, care ani de zile a fost jurnalist la Ziarul Financiar iar acum este blogger si consultant independent pe subiecte legate de tehnologie. Prevad, insa, ca si mai multi jurnalisti vor trece pe online in viitorul foarte apropiat. Mediul este ideal pentru acestia.

Profil

Nascut in 2.08.1981, in Cluj-Napoca

A absolvit Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca

In prezent lucreaza in departamentul Vanzari la Trilulilu.ro, dupa ce in 2008 a ocupat functia de marketing crocodile in cadrul aceluiasi proiect online