Şeful pirotehniştilor a adunat mai multe bombe dezamorsate, pe care le păstrează la locul de muncă. Dorin Pălăcean lucrează în domeniu de peste şapte ani şi a participat la sute de dezamorsări şi distrugeri de muniţii de război.
Bărbatul în vârstă de 38 de ani este foarte încântat de meseria pe care o practică, deşi este, probabil, cea mai periculoasă din cele existente. Este şeful grupării pirotehnice din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al judeţului Cluj. Dovada vie a pasiunii pirotehnistului este reprezentată de o colecţie impresionantă de bombe, grenade, gloanţe, pistoale şi alte tipuri de armament şi muniţie din cele două Războaie Mondiale.
Majoritatea au fost dezamorsate ori sunt prea vechi pentru a-ţi trece prin gând că s-ar mai putea întâmpla ceva. Altele, precum o bombă rusească de 50 de kilograme sau numeroasele bombe aruncător de 60 de milimetri te duc cu gândul la teribilele războaie ce au marcat istoria umanităţii.
„Toate bombele sunt reale, însă nu mai presupun niciun risc, deoarece le-au fost scoase focoasele. Cea mai mare bombă am găsit-o la Tetarom”, ne-a povestit genistul. Pe masă a adunat o serie de bombe-aruncător, de 60 de milimetri. „Acestea sunt muniţiile pe care le găsim cel mai des”, ne-a spus acesta.
Adunate în scop educativ
Potrivit specialistului, armele şi muniţiile vechi pe care le găsesc provin din cele două Războaie Mondiale, fiind mult mai periculoase decât cele din timpurile noastre.
Nu toate pot fi, însă, dezamorsate. Fiind foarte vechi şi ruginite, geniştii nu le pot desface, motiv pentru care se distrug. „Toate se distrug, indiferent dacă sunt dezamorsate sau nu. Cele pe care le vedeţi aici sunt mici excepţii, le-am adunat şi expus cu scop educativ”, ne-a povestit Pălăcean. Întradevăr, printre bombele, pistoalele şi cartuşele prezente în biroul specialistului se află şi grenade de antrenament, inofensive, sau secţionate, astfel încât necunoscătorii pot afla cum este construită o grenadă.
Cea mai veche muniţie pe care o are în birou este un proiectil perforant, care explodează cu întârziere. Acesta datează din anul 1887. Cea care atrage privirile este, însă, o bombă rusească de 50 de kilograme.
Harta muniţiilor din judeţ
Pirotehniştii clujeni au avut 76 de misiuni anul acesta în tot judeţul, unde au găsit peste o sută de muniţii. Anul trecut, aceştia au fost trimişi în 116 misiuni, unde au dezamorsat sau distrus alte câteva sute de grenade, mine şi bombe.
Harta unde au fost găsite muniţii la nivelul judeţului descrie foarte bine felul în care au decurs cele două Războaie Mondiale, care s-au propagat pe verticală în Transilvania, mai exact de la nord-vest la sud-est, potrivit lui Dorin Pălăcean.
Articol publicat in ziarul Adevarul. Vedeti aici mai multe articole publicate in presa scrisa si online de Radu Neag
