Au trecut mai bine de patru ani de cand stateam pe holul unei redactii, asteptand sa fiu primit in practica si – speram eu – sa scriu prima stire pe bune. La finalul zilei nu doar am scris-o, ci si am aflat ca va fi publicata in ziar. Era vorba de o amarata de stire. Dar atunci mi se parea ceva grozav. Ulterior am fost angajat, am trecut prin doua redactii de-a lungul timpului, am scris mii de stiri si cred ca tot atatea articole, am cunoscut un sir nenumarat de oameni, am fost martor la sute de evenimente. In prezent, privind inapoi, nu pot decat sa fiu recunoscator pentru tot ceea ce mi s-a intamplat, ca am luat deciziile potrivite, precum am simtit.

De la dorinta de a intra intr-o redactie de ziar, la publicarea primei stiri, trecand apoi prin nenumarate evenimente, doua redactii, zeci de deschideri de ziar, unele chiar si la nivel national, am ajuns sa trag o linie. Sa privesc in urma si sa unesc cu o linie punctele, momentele prin care am trecut (connecting the dots Zambeste.De luna viitoare voi porni pe un nou drum. Un nou inceput. Simt ca vreau sa fac altceva. Privind inainte nu-mi pot da seama ce va urma, incotro ma voi indrepta, dar stiu ca am mai facut o data asta si, la final, totul a fost clar. Rupeti-va 15 minute din timpul pe care il aveti si ascultati un discurs sincer al celui mai inspirat om de pe planeta:

Lucrurile se intampla pentru ca trebuie sa se intample, imi spunea cineva in urma cu nu foarte mult timp. Saptamana trecuta, in Grecia fiind, mie si prietenilor cu care eram ni s-a intamplat ceva incredibil, de nedescris, care pe mine cel putin m-a marcat enorm. Nu, nu e un basm, e o poveste reala.

Am luat parte la vacanta vietii mele, cu cei mai frumosi oameni, pe una din cele mai frumoase insule din Grecia, Paxos (pe coasta de vest). In penultima zi a aventurii, ne-am imbarcat pe un taxiboat si am coborat pe o alta insula din apropiere, Antipaxos. Spre seara am pus corturile si am facut un mic foc in jurul caruia ne-am adunat cu totii la povesti si uitat la stele. Nu a trecut mult timp pana ce pe langa noi au inceput sa treaca mai multi italieni care poposeau in laguna cu yachturile. Mergeau sa ia cina la taverna de langa plaja, ne-au salutat respectuos, dupa care seara s-a terminat in liniste.

A doua zi nu aveam niciun plan. Urma sa ne intoarcem pe insula de pe care am plecat, fiindca nu mai aveam nici apa. Intre timp, unul din italienii care ne-au salutat in acea seara a revenit pe plaja de pe yacht si ne-a invitat pe barca lor, sa ne dea apa si o sticla de vin. Initial au mers doar doi dintre noi, insa mai apoi am fost invitati cu totii. Am ales sa mergem. Ne-au servit cu fructe, cu apa, cu suc, ne-au intrebat ce facem, de unde venim si au ramas impresionati ca am pornit in vacanta fara niciun plan.

Mai jos, toata trupa pe yachtul lui Matheo, alaturi de Gabriela

Matheo, capitanul si proprietarul yachtului denumit “Alba”, care vine de la numele mamei sale, “Miralba”, un italian de circa 50 de ani, navigheaza de jumatate de viata si e un spirit liber. Calatoreste de cativa ani cu Gabriela, iar impreuna fac cuplul perfect, desi nu sunt casatoriti.

Dupa o ora petrecuta in laguna, Gabriela ne-a invitat sa ducem bagajele noastre ramase de pe plaja pe yacht, urmand ca apoi sa navigam pana pe insula de unde venisem, ei avand drum acolo. Am ales sa mergem cu ei.

Am iesit in larg, eram plini de zambete cu totii, mai ales ca niciunul nu visa vreodata sa navigheze pe mare cu o asemenea ambarcatiune. Nu ne venea sa credem. Am oprit langa niste stanci imense, unde am inotat si ne-am scufundat. Matheo ne-a servit cu niste specialitati, as zice: icre de arici de mare, prinsi de el in apropierea stancilor. Dupa circa o ora, a inceput sa gateasca spaghetti. Fara carne, doar paste si un sos facut din rosii, ulei de masline si alte ingrediente care ne-au facut sa visam la acea masa cateva zile dupa.

Am ridicat panzele cu totii, ne-a invatat sa navigam si am plecat spre insula noastra. Cunostea fiecare ambarcatiune, stia la ce ora incepe sa bata vantul, era ca in basmele semnate de Jules Verne.

La asfintit am aruncat ancora. Matheo a scos o sticla de vin rosu, am ciocnit in numele prieteniei care s-a legat intre noi si am privit asfintitul. De nedescris!

I-am invitat seara la o cina, unde ne-am promis ca ne vom revedea, indiferent unde: la Cluj, la Rimini de unde vin ei ori pe mare. A doua zi urma sa plecam. Ne-am luat ramas bun cu greu si inca tot nu ne venea sa credem ce ni s-a intamplat.

In feeria creata, Catalin, unul din cei mai buni prieteni, a cerut-o de sotie pe Oana, prietena sa. Totul s-a intamplat pe o faleza oarecare de pe insula, in lumina unui felinar. Nu mai conta niciun detaliu, dupa o zi ca un basm. A ales sa spuna “Da”. Ne-am bucurat alaturi de ei pana in zori, iar dupa doua are am fugit spre feribot.

Vaporul a parasit insula. In zare, un yacht asemanator cu cel al italienilor dadea tarcoale portului. Erau Matheo si Gabriela, cautandu-ne din priviri. Au trecut prin port sa isi ia ramas bun. Am sarit toti la balustrada vasului, am inceput sa strigam si sa le facem cu mana. Ne-au urmarit cateva minute, dupa care au navigat de-a lungul insulei. Cu siguranta sunt cei mai buni, calzi, sufletisti si prietenosi oameni pe care i-am intalnit vreodata.

As fi regretat enorm daca in acea zi, cand ne-au invitat pe yacht, as fi luat o alta decizie. Am ales sa ne imbarcam, am ales sa calatorim cu ei, desi erau niste necunoscuti si noi eram niste necunoscuti pentru ei.

Dar alegerile pe care le facem ne schimba viata. Si, mai ales, oamenii pe care ii intalnim si oamenii din jurul nostru. Nu cred ca exista o reteta dupa care sa ne ghidam atunci cand alegem sa mergem pe un drum sau pe altul, cred ca totul tine de a face ceea ce simtim pe moment. We all make choices, but in the end, our choices make us.

Cititi totul despre vacanta vietii noastre

Deoarece suntem in perioada “alegerilor”, am decis sa va supun unui nou proces de votare, de aceasta data mai simplu si mult mai usor decat cel pentru alegerea presedintelui. Deoarece voi ma cunoasteti, insa eu nu pe voi. Haideti sa ne cunoastem mai bine!

10 intrebari, 10 raspunsuri

(more…)

STIREA: Realitatea TV si alte televiziuni centrale au difuzat, astazi, o inregistrare (care poate fi vazuta mai jos) cu Traian Basescu “lovind” un copil, in timpul unui miting la Ploiesti, care a avut loc in urma cu 5 ani!

SURSA: Filmuletul a fost dat publicitatii de cotidianul Gardianul, condus de Sorin Rosca Stanescu.

COINCIDENTA: Sorin Rosca Stanescu s-a intalnit, in urma cu cateva zile, cu Dinu Patriciu. Dinu Patriciu s-a intalnit, la randul sau, cu fratele-mogul, Sorin Ovidiu Vantu.

MUTAREA: Mass-media centrala, condusa de mogulii pe care ii ataca de luni intregi Traian Basescu, a mutat decisiv. Pentru ei, inregistrarea video a fost lucrul potrivit la momentul potrivit.

MANIPULAREA: E posibil ca totul sa fie un trucaj ieftin, dar cu un efect devastator: 1. Materialul a fost dat publicitatii dupa cinci ani. 2. Ar putea fi un trucaj, dupa ce copilul este “lovit” de Basescu, incepe sa rada, nicidecum sa se sperie. 3. Din momentul in care mana lui Basescu se apropie de fata copilului, culorile si frameurile se modifica ciudat. Pe de alta parte, mana lui pare prea lunga, iar pe fata femeii apare o umbra portocalie. Probabil un expert va da un raspuns concret in cateva zile.

INTREBAREA: De ce a fost dat pe post filmuletul tocmai astazi, dupa 5 ani, si servit presedintelui la cina, exact in momentul in care era invitat in platoul televiziunii Realitatea TV?

SURASUL mogulilor. Dinu Patriciu si-a adjudecat primul victoria, declarand ca are martori care pot confirma ca Basescu a lovit copilul. Unul dintr ei: melescanu, care a participat la aceeasi intalnire secreta cu el si Sorin Rosca Stanescu.

REZULTATUL: Traian Basescu a pierdut, astazi, alegerile.

CONCLUZIA: Presa a jucat cel mai murdar scenariu de pana acum. Pseudo-jurnalismul practicat de Realitatea TV este (more…)

Toti cei care ne-am uitat la televizor astazi, respectiv pe canalele Antena 3 si Realitatea, am putut observa cum temele de discutie, subiectele, stirile in sine manipuleaza opinia publica foarte violent. Au disparut informatiile cu care eram obisnuiti anii trecuti, precum foarte multi batrani la vot, prezenta slaba la alegeri in mediul urban etc.

Informatiile de acest gen au fost inlocuite cu fraude, acuze de furt, turism electoral, cumparare de voturi, fals si uz de fals in declaratiile semnate pe propria raspundere. Toate acestea erau lansate pe posturi fara avea o acoperire. In Cluj-Napoca de exemplu, PSD sesiza Biroul Electorul Judetean din ora in ora, cu privire la anumite cazuri de abuz comise de opozitie, insa nicio autoritate nu a putut confirma ca ar fi vorba de asa ceva.

Practic, PSD si Geoana sunt acoperiti, avand pe cine sa dea vina dupa ce vor pierde. Oricum, inainte de toate acestea, strategia a fost ca pesedeii sa loveasca opozitia in plin, acuzand alegeri fraudate.

PS: Imi creste sufletul cand vad o mega-mobilizare a tinerilor in online: Twitter-ul si blogurile zbarnaie, iar pe Facebook tinerii se indeamna unii pe altii sa iasa la vot. Nu lipsesc nici SMS-urile si mesajele pe Yahoo! Messenger. Felicitari, e vremea noastra!

PPS: Despre o alta modalitate de manipulare – listele speciale – a scris Cristian Orgonas. O opinie demna de luat in seama a fost postata de Dan Tapalaga.

PPPS: Repetarea cuvantului “frauda” si al altor cuvinte cu acelasi inteles a facut ca PD-L sa castige lupta in 2004. Un memo intern al PSD a fost postat pe internet de Ioan T. Morar.

 Loading ...