Marele jucător de ping-pong, Farkas Paneth, care şi-a început viaţa sportivă pe vechea Uliţă Regală din Cluj şi care a reuşit secolul trecut să evadeze din ghearele fasciste, a fost răpus aseară de boală şi de bătrâneţe.
A început să joace ping-pong pe o masă de croitorie, iar fileul era construit din lemne de foc. Astfel a început lungul drum al campionului naţional şi mondial de tenis de masă, născut la Cluj în 25 noiembrie 1917. Aseară, însă, s-a stins din viaţă, la vârsta de 92 de ani, lăsând în urmă o poveste care cu siguranţă va fi marcantă, peste câţiva ani, în istoria Clujului şi a României sportive.
Un campion sportiv în anii terorii fasciste
De trei ori la rând, Paneth a scăpat din mâinile Fuhrer-ului. Deoarece era evreu, a fost ridicat din casa în care locuia în Cluj-Napoca şi, în 1940, când România a pierdut zona de nord-vest, clujeanul a fost trimis în detaşamente de muncă forţată. Avea la activ, deja, câteva trofee dar şi titlul de recordmen, după ce în 1936 a luat parte la un schimb de mingi ce a durat nu mai puţin de două ore şi 15 minute, în cadrul Campionatului Mondial de la Praga.
„A fost luat direct din casă, cu steaua galbenă în piept şi dus în camion”, ne-a povestit cu lacrimi în ochi concubina sa, Iuliana Popa. Potrivit acesteia, Farkas a fost ultimul membru al familiei de rabini Paneth.
Ceilalţi 82 de membri ai familiei au fost nimiciţi în masă în lagărele de la Auschwitz-Birkenau. Iuliana Popa trăia cu el de 22 de ani, fără a se fi căsătorit vreodată oficial. „Prima sa soţie a fost împuşcată în lagăr, iar a doua a murit din alte cauze”, şi-a mai amintit aceasta. Practic, marele sportiv român nu şi-a pierdut în lagăre doar rudele, ci şi prietenii şi familia.
„Am fost deportat, am fost hărţuit, bătut, înfometat. Prin ceea ce am trecut nu poate înţelege decât acela care a trecut prin asemenea trăiri. [...] Evadări, arestări, aşa am ţinut-o până în 1945, când am ajuns din nou la Budapesta, dormeam în casa scărilor, mă ascundeam, ca să nu mor de foame scotoceam în gunoi…” povestea marele maestru al ping pong-ului în cartea ce-i descrie viaţa, „Paleta şi Planeta”, scrisă de istoricul clujean Gheorghe Bodea.
Paneth a scăpat de fiecare dată, fie sărind dintr-un camion, fie din trenul care ducea evreii către lagărul morţii. Din cei peste 18.000 de evrei deportaţi din zona Clujului în primăvara anului 1944, doar un număr de aproximativ două mii au supravieţuit, potrivit istoricului.
A primit mulţumiri de la Steven Spielberg
Marele regizor american, Steven Spielberg, a realizat un film despre viaţa sa, care este prezentat la Muzeul Holocaustului, din Statele Unite ale Americii. Regizorul i-a trimis o scrisoare de mulţumire în urmă cu zece ani, după ce Farkas Paneth a fost de acord să-i împărtăşească prin ce a trecut în timpul Holocaustului.
„Interviul Dumneavoastră va fi păstrat cu grijă ca o parte importantă a celei mai importante colecţii de mărturii constituite vreodată. Departe în viitor, oamenii vor putea să vadă o faţă, să audă o voce şi să observe o viaţă, pentru a asculta, învăţa şi pentru a-şi aminti de-a pururi. Vă mulţumesc pentru nepreţuita Dumneavoastră contribuţie şi pentru generozitatea Dumneavoastră”, a scris Spielberg.
Scrisoarea a fost completată şi de mulţumirile aduse sportivului. „Vă mulţumesc pentru nepreţuita dumneavoastră contribuţie, pentru tăria dumneavoastră şi pentru generozitatea dumneavoastră”, a completat regizorul.
Poveşti nemuritoare
Paneth a fost unul dintre puţinii clujeni care figurează în Cartea Recordurilor, după ce în 1936 a luat parte la un schimb de mingi ce a durat nu mai puţin de două ore şi 15 minute, în meciul disputat în faţa polonezului Alois Ehrlich, în cadrul Campionatului Mondial de la Praga.
Deoarece casa în care trăia a fost naţionalizată, sportivul a pus o condiţie Guvernului de atunci înainte de un meci important cu China. „Dacă îi bat pe chinezi, îmi daţi înapoi casa”, au fost cuvintele sportivului, potrivit concubinei acestuia. I.a bătut, iar Paneth şi-a primit înapoi casa în care a trăit până azi.
In memoriam
„A trăit pentru sport. A fost singurul lucru ce l-a ţinut în viaţă după ce şi-a pierdut toţi apropiaţii la Auschwitz”, îşi aminteşte istoricul Gheorghe Bodea, care l-a cunoscut pe Paneth în anii tinereţii. „Băiatul meu a jucat tenis în echipa dânsului. După ce ne-am apropiat mai mult, acesta mi-a propus să scriu o carte despre echipa sa, care în cele din urmă s-a transformat într-o carte despre viaţa lui”, ne-a povestit Bodea.
Pentru membrii Comunităţii Evreieşti din Cluj, moartea celebrului sportiv român reprezintă o pierdere ce nu va putea fi înlocuită vreodată. „Paneth Farkas era unul din exponenţii la lumină ai comunităţii noastre, un membru marcant, pe care l-am respectat cu toţii”, a afirmat Goldner Gavrilă, preşedintele comunităţii.
„Interviul dumneavoastră va fi păstrat cu grijă ca o parte importantă a celei mai importante colecţii de mărturii constituite vreodată. Departe în viitor, oamenii vor putea să vadă o faţă, să audă o voce şi să observe o viaţă, pentru a asculta, învăţa şi pentru a-şi aminti de-a pururi.” – regizorul Steven Spielberg către Paneth Farkas
Palmares
Clujeanul Paneth Farkas a adus României peste 50 de medalii de aur la tenis de masă. În 1936 a câştigat titlul de vicecampion mondial, stabilind un record care n-a fost egalat nici până astăzi: cea mai lungă minge jucată într-un meci, două ore şi 15 minute.
În calitate de antrenor, clujeanul a adus 15 titluri mondiale şi 33 europene. Un nou rezultat inegalabil realizat de clujean a avut loc în momentul în care sportivul a adus cinci titluri consecutive ale cupei campionilor europeni, cu echipa CSM Cluj. Anii bătrâneţii i-au adus Medalia de Merit a Federaţiei Internaţionale de Tenis de Masă.
Citeste si: Paneth Farkas, condus pe ultimul drum
Articol publicat in ziarul Adevarul. Vedeti aici mai multe articole publicate in presa scrisa si online de Radu Neag
A lasat in urma creativitate, oameni care gandesc si vad lumea altfel, precum obisnuia el sa o faca. Dovada vie o reprezinta imaginea creata de un tanar de 19 ani din Hong Kong, prin modificarea logo-ului Apple. Aceasta a fost realizata in august, insa abia acum, la moartea CEO-ului a inceput sa circule pe internet, inconjurand globul: muscatura din cunoscutul mar care a devenit logoul companiei a fost inlocuita cu fata lui Steve Jobs.
