Foto: Sebi Olar

Stiti prea bine cu totii de cate lucruri si facilitati se bucura orasul nostru. Avem, printre altele, mall-uri, parcuri (chiar daca sunt putine), lacuri, cinematografe, fantani arteziene prea colorate, sali culturale, sali de sport, stadioane, bazine si chiar o faleza.

Nu avem, insa, multe alte lucruri, mai simple si mai marunte, ori care necesita investitii masive. Nu avem o linie de tramvai moderna, nu avem o Filarmonica, piste pentru biciclete, carnavaluri, spectacole stradale, calesti trase de cai si multe altele.

Va propun un exercitiu de imaginatie si va invit sa comentati ce v-ati dori sa avem in Cluj-Napoca. Amintiti-va orasele europene pe care le-ati vazut, povestile spuse de prieteni/parinti/bunici sau filmele pe care le-ati urmarit.

In ce ati investi daca ati fi primar? Ce ne lipseste, de ce am avea nevoie si ce v-ar incanta sa intalniti pe strazile orasului? Ce nu gasim in Cluj-Napoca? (raspundeti prin intermediul rubricii de comentarii de mai jos)

Intr-o perioada in care presa scrisa si mass-media in general a devenit animatorul principal in fata unui popor de clowni, iar jurnalistii s-au transformat, pe de o parte, in evanghelisti, iar pe de alta parte in sclavi, cred ca a sosit momentul sa ne intrebam si sa ne imaginam cum arata viitorul.

Presa se scalda intr-o criza poate mai fierbinte decat cea in care inoata piata imobiliara, iar mogulii si directorii de ziare, redactorii-sefi, editorialistii si toti jurnalistii au inceput sa-si dea cu parerea inca de anul trecut, pe tema migrarii actualului content print catre online (nu putem vorbi inca de inchiderea ziarelor cu totul si mutarea acestora in intregime in online).

Nimeni nu s-a intrebat, insa, cum arata jurnalistul viitorului? Reporterul, editorialistul, sclavul, evanghelistul prezentului. Ce va trebui sa faca el, ce cunostinte va trebui sa aiba? Cu siguranta se va face presa la un alt nivel, insa cum ar trebui sa ne inarmam? Evident ca nu va mai fi de ajuns o lectie de gramatica normativa la o facultate al carui unic scop este profitul, dar nici o “practica” de doua saptamani la un ziar local cu acelasi scop, culmea, ca al facultatii.

Iata profilul jurnalistului viitorului (more…)

Cluj-Napoca e un oras mort. E plin de batrani, fetele sunt prea incruntate, iar cladirile prea gri. Se spune despre oras ca e unul studentesc. Un turist n-ar spune asta. Nici clujenii nu prea spun asta. Doar pentru ca aici vin multi tineri sa studieze? Atunci, mai degraba as spune ca orasul e profitabil pentru rectorii universitatilor. Oras cultural? Pentru ca aceleasi cladiri stau nezugravite de o suta de ani, pentru ca Filarmonica e in lacrimi saptamanal in ziare, ori un teatru clujean ia un premiu pe undeva prin lume?

Foto: Iosif Solomon

As colora cartierele in nuante diferite si le-as transforma in parti mici ale unei scene de teatru pentru studenti, unde sa aiba loc non stop petreceri, evenimente dedicate lor. Marastiul sa fie campusul fetelor, care sa fie vizitate de baietii din campusul din Manastur. In Zorilor si in Buna Ziua as da cele mai mari petreceri, iar in Gheorgheni si Grigorescu as face cele mai tari baruri si cluburi.

Oamenii normali nu ar trebui sa locuiasca in Cluj. Fara familii care merg la serviciu zi de zi sau batrani. Pentru ei ar exista Florestiul. Totul ar trebui sa fie un campus mare, un zambet imens, voie buna, euforie, optimism. Afara cu gunoaiele de festivaluri ale berii. Cu second-handurile. Cu primarii incompetenti. Cu politica si administratiile banale.

Centrul orasului ar trebui sa fie ca un patut pentru un nou-nascut. Linistit, bland, calduros, sigur, fin. Plin de terase, spatii de recreere, parculete si flori de trandafir. Restul sa se mute in mall-uri, iar masinile sa dispara. Sa vedem doar pasi marunti,  biciclete si trotinete.

Seara sa fie cuprins de magia carnavalurilor, a micilor festivaluri medievale, evenimente muzicale sau alte manifestari artistice. In vitrinele fiecarei incaperi aflate la parter sa fie afisate tablouri si fotografii, explicate in romana, maghiara si engleza, iar pervazurile sa tina in brate mii si mii de plante colorate si frumos mirositoare. Fara fantani arteziene kitschoase, brazi imbroboditi si culori obositoare…

Continentalul sa fie sediul Conservatorului, muzeele sa iasa mai in fata, cu strategii de promovare, Filarmonica sa ocupe actuala cladire a Prefecturii si a Consiliului Judetean, iar Primaria veche si cladirea alaturata acesteia, ocupata de diverse sedii de partide, sa se transforme in sali mici de teatru de papusi si camere unde sa te poti uita la diafilme.

Sa ne dorim, sa ne impunem sau macar sa visam sa devenim o mica Venetie din punct de vedere cultural, o Viena in ce priveste aspectul cladirilor, un Harvard Yard in ce priveste campusurile studentesti si macar un Zurich din punct de vedere al mentalitatii.

Cum ar arata Clujul vostru?

Anul 2010 va fi decisiv, in opinia mea, in ceea ce priveste comunicarea dintre print si online. Mai importanta va fi, insa, comunicarea dintre publicul care primeste informatia si cel care o ofera, jurnalistul, persoana (pana acum) din umbra. Putem profita, asadar, de social media.

E-reader. Foto: thecoolist.com

Imi permit sa fac o paranteza si sa consider ca, incetul cu incetul, adica intr-un viitor nu foarte indepartat, print-ul se va transforma in ceea ce vom numi doar presa scrisa, urmand ca aceasta sa migreze online. Conceptul de presa quality va fi umbrit de noile articole multimedia, in care informatia va fi la fel de completa, insa diversificata: galerii foto flash, materiale video profesionale atasate si, nu in ultimul rand, harti si grafice interactive, care redau mai multa informatie decat o un articol de presa de jumatate de pagina.

Nu cred insa ca vor disparea ziarele. Cu siguranta le vom mai gasi in cele mai exclusiviste locatii ori in mainile nostalgicilor. Dupa cum spunea si Dragos Stanca, directorul F5, compania new media a grupului Realitatea-Catavencu, trebuie sa depasim blocajul mental: nu conteaza cum se distribuie ce produceti, ci conteaza sa ajunga informatia citibila de calitate la cititorul vizat. Hartia este doar un suport, nu (more…)

Care e modelul tau?

In urma cu cativa ani, Dan Diaconescu spunea despre OTV ca reprezinta viitorul televiziunii. Nu l-as fi crezut niciodata, dar iata ca a devenit unul dintre putinii “profeti” din tara noastra. Vorbea despre noile “modele morale” pe care le va urma poporul, vorbea despre Salam, Adi de la Valcea, Tarzan soferul minune, Piticul porno, Nikita, Sexy braileanca, Magda Ciumac si alte valori pe care majoritatea romanilor le promoveaza cu buna stiinta.

Mai mult decat atat, unii abia asteapta sa fie date iar pe sticla, sa apara pe ţedeu ori dividiu. Sa nu mai vorbim de tabloide sau Stirile de la ora 5: crime, violuri, catastrofe in direct. Doamne fereste sa ajungem in punctul in care slujbele religioase vor incepe prin fluieraturi, aplauze si chicoteli…

Stiati ca numarul de indexari Google al cuvantului manele a depasit cuvantul populara cu 800.000 de entry-uri? Totalul “manelelor” gasite de motorul de cautare este de 3.800.000. Stiati ca Bahmuteanca va fi prezentatoarea din acest an a Balului Operei din Cluj-Napoca? Socant de-a dreptul!

Intr-o tara in care majoritatea dintre noi avem acces la educatie, nu cu totii o intelegem, motiv pentru care oameni platiti de Sarbu la Pro TV si de Voiculescu la Antene s-au gandit sa inceapa anul, ba sa faca un bine majoritatii care nu intelege prea multe din ceea ce se intampla in tara asta sau cu viata lor, si sa difuzeze pe post(uri) paranghelioane, manele fara numar, artisti ce costa cativa “galbeni” si tot ce face rating, deci ceea ce cere poporul.

Incredibil, jumatate din romani s-au uitat la TV in noaptea dintre ani, mai precis 10,3 milioane de romani – majoritatea pe cele doua posturi “rating addict”.

“Am ajuns la marginea civilizatiei“, spunea Neagu Djuvara, in cadrul unui interviu acordat unei publicatii luna trecuta. As mergei mai departe, afirmand ca stam cocotati in varful (more…)

Mancam, bem, ardem carburanti. Ne place sa mergem la shopping, iar daca s-ar inventa o slujba in acest sens, cu siguranta s-ar depune multe CV-uri pentru acest job, mai ales intr-o astfel de perioada de criza.

Romanul invadeaza supermarketurile cu orice ocazie: inainte de Craciun, de Paste, de 1 mai etc. Magazinele ofera si ele diverse motive de a fi invadate, precum “noptile albe”. Problema nu o reprezinta, insa, faptul ca ne aprovizionam cu ocazia unor asemenea evenimente, ci ca revenim imediat, la doua zile si dupa ce acestea se incheie.

Craciunul a trecut, Revelionul asemenea, insa romanul oricat de mult a umplut cosul inainte de sarbatori, odata cu redeschiderea mall-urilor, super si hypermarketurilor, a scos din nou nasul din barlog pentru a marsalui in graba spre izvorul fericirii sale de consumator.

Magazinele si producatorii ne pun la dispozitie mii de alimente, obiecte si alte produse de care poate chiar nu avem nevoie. De exemplu, de ce sunt sute de tipuri de sapun, nu fiecare este menit sa ne spele mainile? Trecem printr-o perioada in care (more…)

Referindu-ma strict la Cluj-Napoca, tin sa spun ca arata groaznic. Kitschos, colorat, tipator, gretos. Nu am argumente contra, insa pot sa va arat, iata, cateva poze cu orase in care iluminatul stradal de sarbatori arata minunat.

Aviz fostului Boc si actualului Apostu (more…)

Cel mai mare pacat fata de oameni nu este ura, ci indiferenta. Indiferenta este esenta inumanitatii – George Bernard Shaw

Ma enerveaza cand vad ca noi, plutimea, nu suntem in stare sa ridicam un deget. Sa schimbam ceva, nu sa asteptam schimbarea. Dar ne e indiferent. Avem o atitudine miserupista, asta ma enerveaza. Ma enerveaza si faptul ca stam ca niste covoare spalate, batute si apoi intinse la soare sa se usuce, in fata lor.

Nu numai ca traim intr-o tara mai batuta de soarta decat Absurdistan, ci suntem si o natie careia ii place sa ni se bage pe gat un rahat mai mic dimineata, unul la pranz si altul seara. Suntem manipulati mai rau ca un copil de clasa a saptea si ascultam fara a ezita comenzile celor pe care (cica) noi ii alegem. Si asta ma enerveaza.

Ne place sa ne plangem, asa cum fac eu aici, dar si asta ma enerveaza. Ma enerveaza ca nu luam atitudine, ci mai degraba ne batem nevasta din cauza faptului ca traim intr-o tara corupta. Ea plange, se ridica, mai ia o palma si inghite in sec, cu gandul ca traieste intr-o tara de rahat, o viata de rahat alaturi de un sot de rahat. Dar nu ia atitudine. Mai bine mai ia o palma. Si asta ma enerveaza.

Credeti ca e prima data cand se fura voturi. Imbecililor. Dobitocilor. Imputitilor. Derbedeilor. Voi nu stiti nimic, stati, ascultati, credeti si executati. Asta ma enerveaza si mai tare.

Speram si visam ca tineretul va schimba totul, va ajunge “sus” si va reforma clasa politica. Noi, romanii, asteptam un Mantuitor, sa vina si sa ne salveze. Sa dea cu buzduganul, sa traga in teapa, sa rupa si sa bata. Iar asta nu ma enerveaza, ci ma scoate din sarite!

Marturisesc ca am privit candva ca pe-o rusine apartenenta la un popor oarecare, la o colectivitate de invinsi, cu origini asupra carora nicio iluzie nu-mi era permisa.

***

M-am saturat de cocalari, de pitipoance. De politicieni care nu mai au niciun simt inafara de cel al mirosului: zilnic dupa ciolan, caltabos. Spaga. Bani. Mi-e sila de ipocriti si de ingamfati, analfabeti care se dau destepti doar pentru ca flutura prin mall cheile unui BMW ori tin in mana telefoanele mobile primite de Mos Nicolae de la “taticu’”.

Mi-e scarba de lingusitori, editorialisti, pupincuristi si jurnalisti. De formatori de opinie. Indivizi care-si traiesc viata intr-o lume mereu santajabila, acest produs care la noi nu va fi niciodata pe cale de disparitie. De controlorii de pe trenuri sau din autobuz, care printre doua seminte sparte intre dinti iti cer cu scarba biletul. Functionare care iti vorbesc incruntat, de parca pentru asta ar fi platite, sa te urasca pe tine, sa se enerveze pe tine.

M-am saturat de un popor care nu stie sa ceara, numai sa dea. Un popor plin de tarani, care, la volan, opresc la trecerea de pietoni, dupa care te baga-n ma-ta. Suntem un neam dependent de durere. De amaraciune, de “of viata mea”. Abia asteptam ora 5, sa ne uitam la proteve. Sa plangem, sa ne amagim.

M-am saturat de politica, de circul gratuit de la TV. De acest lucru necesar, care nu a fost cerut, dar care ni se da. M-am saturat si mi-e scarba de toti balosii care nu au in memoria televizorului decat Antena, Etno, Acasa, Taraf si OTV.

Nu mai vreau sa traiesc intr-o tara inecata in credite, in datorii, in bani de la FMI. M-am saturat de tot ce misca in jurul meu. De oameni, de masini, de camioanele ce-mi cutremura linistea de dimineata pana seara, de Romania, de romanii mei si ai lor copii.

Dacă am putea să ne vedem cu ochii celorlalti, am disparea într-o clipita.

Citate: Emil Cioran

Foto: picsel.ro