Intr-o perioada in care presa scrisa si mass-media in general a devenit animatorul principal in fata unui popor de clowni, iar jurnalistii s-au transformat, pe de o parte, in evanghelisti, iar pe de alta parte in sclavi, cred ca a sosit momentul sa ne intrebam si sa ne imaginam cum arata viitorul.
Presa se scalda intr-o criza poate mai fierbinte decat cea in care inoata piata imobiliara, iar mogulii si directorii de ziare, redactorii-sefi, editorialistii si toti jurnalistii au inceput sa-si dea cu parerea inca de anul trecut, pe tema migrarii actualului content print catre online (nu putem vorbi inca de inchiderea ziarelor cu totul si mutarea acestora in intregime in online).
Nimeni nu s-a intrebat, insa, cum arata jurnalistul viitorului? Reporterul, editorialistul, sclavul, evanghelistul prezentului. Ce va trebui sa faca el, ce cunostinte va trebui sa aiba? Cu siguranta se va face presa la un alt nivel, insa cum ar trebui sa ne inarmam? Evident ca nu va mai fi de ajuns o lectie de gramatica normativa la o facultate al carui unic scop este profitul, dar nici o “practica” de doua saptamani la un ziar local cu acelasi scop, culmea, ca al facultatii.
1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionala trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata.
2. Internetul e un imperiu mediatic in buzunarul de la haina. Web-ul creeaza o noua ordine in sistemul mediatic, depasind limitele si oligopolurile acestuia. Publicarea si difuzarea continutului mediatic nu se mai face cu investitii mari. Doar calitatea jurnalistica mai diferentiaza jurnalismul de simpla publicare de continut.
V-am pregatit, mai jos, un filmulet si un scurt chestionar.
3. Internetul este societatea. Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul.
4. Libertatea Internetului este inalienabila. Arhitectura deschisa a Internetului nu poate fi schimbata in functie de interese economice sau politice, care in spatele asa-numitului „interes public“ incearca sa cenzureze accesul liber la informatie, pe web.
5. Internetul inseamna victoria informatiei, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodata.
6. Internetul schimba si imbunatateste jurnalismul.
7. Reteaua inseamna relationare. Cine nu foloseste link-urile se autoexclude din discursul social.
8. Agregatoarele si masinile de cautare stimuleaza jurnalismul documentat, de calitate. Marcand referintele prin linkuri sau citate, devine posibila „cultura discursului social din retea“.
9. Internetul e noul cadru al discursului politic, stimuland dezbaterea si participarea activa a opiniei publice.
10. Noua libertate a presei se numeste libertate de opinie. Dispar granitele tehnologice intre amatori si profesionisti, diferenta nu se mai face intre jurnalism platit si neplatit, ci intre jurnalism de buna sau proasta calitate.
11. Candva, la inventarea tiparului, Biserica si alte institutii avertizau impotriva valului de informatie necontrolata. Jurnalistii, enciclopedistii si pamfletarii au dovedit atunci ca mai multa informare duce la mai multa libertate, pentru cetatean si pentru societate, lucru valabil si in ziua de azi.
12. Traditia nu e un model de lucru. Internetul, ca mediu extrem de concurential, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura sa.
13. In Internet, dreptul de autor sau producator nu trebuie incalcat. Mecanismele de difuzare depasite trebuie inlocuite cu noi modele de distributie si acordare de licente. „Proprietatea obliga“.
14. Timpul unui cititor, ascultator sau spectator are valoare. Oferta publicitara este transmisa prin retinerea atentiei asupra unor continuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baza al finantarii jurnalismului, alte forme de refinantare urmeaza sa fie descoperite si experimentate.
15. Textele, sunetele si imaginile nu mai trebuie sa fie efemere, in retea. Ele vor ramane la dispozitie, constituind o arhiva a istoriei contemporane. Jurnalistii trebuie insa sa aiba in vedere eventuale interpretari ale informatiei si greseli ce trebuie corectate.
16. Internetul scoate la iveala o mare cantitate de marfa amorfa. Din aceasta, rezista doar cine ofera jurnalism credibil si deosebit, deoarece pretentiile consumatorilor de informatie au crescut.
17. Toti pentru toti (Alle für alle). Web-ul e o infrastructura superioara de interactiune sociala. „Generatia Wikipedia“ stie sa evalueze credibilitatea unei surse, sa verifice si sa evalueze stirile. Jurnalistii trebuie sa respecte aceste calitati si sa intre in comunicare cu „receptorii“, folosindu-le cunostintele. Nu mai e momentul jurnalistului atotstiutor, ci al celui care comunica si intreaba.
***
Reguli, caracteristici, noutati, definitii, le putem spune cum vrem. Eu le-am numit porunci, deoarece fara ele, de azi inainte, intr-o epoca digitala, nu mai cred intr-un viitor al presei (doar) in ziare. Ele fac parte din Manifestul Internetului, realizat de jurnalisti si bloggeri germani, publicate in 7 septembrie. Le preiau si eu (sursa: Hotnews) pentru a le reciti ori de cate ori vreau sa fac asta si pentru a le trece in revista si voi.
***
Bonus video: Viitoarea Noua tehnologie dezvoltata de Microsoft:
Multi cunoasteti gaborul devenit vedeta peste noapte in urma unui filmulet postat pe Youtube: Şasă cai
Putem spune ca, la cateva luni dupa intamplarea amuzanta, gaborul, care nu stia sa lege doua cuvinte si sa puna o intrebare, a reusit sa (permiteti-mi sa-i spun asa) creeze un brand de succes in online-ul romanesc. Ba chiar mai mult, acum cateva zile Banca Transilvania a “lansat” un spot publicitar bazat pe aceasta tema, fiind, de altfel (din cunostintele mele) prima companie ce realizeaza o reclama cu un subiect viral din online (mai exista unul dar s-a dovedit a fi teapa).
[De ce iubim romanii? Un alt episod amuzant sau o noua firmitura din raspuns gasiti pe blogul lui Mihnea Maruta]
Şasă cai a circulat repede, de la IP la IP, ajungand azi sa fie remixat in diferite forme: piese house, drum & bass, reggae, reprezinta teme de amuzament la balurile de absolvire din liceu si facultate sau devenind subiect de nou episod in seria realizata de Unguru’ Bulan (si insiruirea poate continua).
Mai mult, Liviu Alexa -- Imagistica -- a si inregistrat deja acest “nume” (daca tin bine minte), realizand chiar un design pentru imprimarea tricourilor, in imagine fiind desenati sase cai (pe doua randuri, trei coloane).
Cireasa de pe tort: 6cai.ro, un site aparut de curand, cu IP de Cluj.
Chisinau, Moldova -- 7 aprilie 2009. eRevolutia (de la electronic revolution sau revolutia electronica) ne-a captat atentia de indata ce ne-am deschis calculatoarele.
Bucuresti 1989: prima revolutie transmisa la televizor. Chisinau 2009: prima revolutie transmisa online
Real-time news, update-uri, broadcasting, Twitter, SMS, video sharing, Youtube, live video, live text, live streaming, bloguri. Protestul electronic inceput aseara la Chisinau s-a transformat intr-o revolutie electronica.
Update-uri pe Twitter
Andrei Badin a centralizat, pe blogul sau, toate informatiile cu privire la manifestarile de peste Prut. Pro Tv a transmis live video ore intregi din fata Parlamentului si Presedintiei din Chisinau. Un cameraman filma de pe masina-releu iar doi reporteri interveneau cu informatii extra o data la zece minute. De asemenea, blogerii transmiteau si ei live text pe siteurile personale. Pe blogul lui INconstantIN puteau fi numarate pana astazi, la ora 18.00, 68 de update-uri.
Protestatarii comunicau si transmiteau pe Twitter, in mass-media revolutia putea fi urmarita datorita live streamingului, broadcastingului sau a live textului, iar momentele incendiare erau surprinse cu camerele de filmat si postate mai apoi pe Youtube.
Evenimentele din Chisinau au facut inconjurul lumii
Pe Twitter, evenimentele au curs garla, iar moldovenii au transmis fiecare miscare. Site-urile de stiri s-au intrecut in postari video si update-uri. Agentiile de presa internationale au preluat stirile in format electronic, care, la randul lor au fost preluate pe intregul mapamond.
Numarul stirilor la nivel mondial ce au ca tinta Moldova a crescut, azi, excesiv. Sursa: Google News
Mai jos, informatii cu privire la revolutia din Moldova transmise, in ordine, live audio pe Hotnews, live video pe Pro Tv si mesaje scurte pe Yahoo! Messenger (click pentru zoom).
A mai scris despre acest subiect si Mihnea Maruta: Din perspectivă mediatică, evenimentele de la Chişinău ar putea rămâne în istorie ca “revoluţia Twitter”. Dacă şi “Foreign Policy”, ediţia americană, s-a pus în mişcare în acest sens…
Se intampla in toate mediile de transmitere a informatiei: in ziare, la TV, la radio si pana si pe Twitter.
Invitatie pe e-mail
Foto: Click!
Pe de alta parte, ziarele ar trebui sa inceapa sa stranga 1.000.000 de mesaje de suflet pentru Gigi Becali, s-a dovedit ca Adevarul a avut o mare audienta dupa ce a inceput sa stranga milionului de mesaje pentru Minculescu, desi nu a reusit (probabil nu inca).
Intre timp, lansez o intrebare:
Ce face oare Basescu in spatele acestei telenovele mediatice?
Poti sa ma urmaresti pe Twitter sau sa citesti cele mai noi articole in timp real, abonandu-te prin RSS, sau sa le primesti direct in casuta ta de e-mail. Alege canalul care ti se potriveste sau alege-le pe toate trei:
Loading ...
