Militarii nu recunosc, dar urăsc politicienii, iar actualul conflict din Orientul Mijlociu este rezultatul unui interes al statelor occidentale faţă de zona profitabilă din Afganistan şi Irak, consideră cunoscutul jurnalist român de război, Adelin Petrişor.
Jurnalistul a vorbit, în cadrul unei întâlniri restrânse la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, unde şi-a prezentat documentarul „Ultima misiune”, atât despre războiul actual, în care luptă şi militari români, cât şi despre interesul Occidentului de a controla zonele asiatice. De asemenea, Adelin Petrişor nu s-a abţinut de la a vorbi despre mogulii de presă.
Iată şi declaraţiile jurnalistului:
Despre moguli: Trebuie să fii tâmpit să zici că mogulii nu au interese. Mogulii nu sunt cel mai rău lucru în România, noi avem în primul rând probleme cu noi. Băsescu îi oboseşte pe moguli, care, la rândul lor, îl demonizează pe preşedinte.
Multă lume înjură Pro TV pentru Ştirile de la ora 5, dar nimeni nu le-ar da dacă oamenii nu s-ar uita şi atâta timp cât vom trăi din audienţă vom face asta. Cât despre investiţia în jurnalismul de război, aceasta nu e făcută neapărat pentru rating, ci e mai degrabă o chestie de portofoliu pentru respectivul trust de presă.
Despre război: Am fost la Guantanamo şi încă nu ştiu cu adevărat ce se întampla acolo. Deţinuţii erau duşi la interogatoriu cu maşina de golf şi purtau botniţe, ca să nu muşte.
Afganistanul e o provocare pentru Occident. De ce se bat? (more…)
Bamboo nu are incasari, potrivit unor surse cu fite. Desi PD-L ar fi inchiriat clubul pentru a sarbatori victoria lui Sorin Apostu in urma cu doua luni, cel mai fitos local din Cluj-Napoca nu o duce mai bine si urmeaza sa se stinga la fel cum s-a si aprins: fara sa-i pese cuiva.
Astfel, in zilele cu soare din weekend, Bamboo are incasari de circa 1.600 de lei pe seara, ceea ce e si normal la cei maxim 20 de clienti care viziteaza locatia. Barmanii s-au plans, au facut scandal, nu si-au primit salariile si au plecat. Bodyguarzii la fel. De asemenea, noul patron Radu Vlas, care este si proprietarul complexului Leul, in care se afla Bamboo, anunta cu surle si trambite ca viitorul clubului va arata bine, adica nu va mai straluci atata si nu se va mai scalda in fite. Totusi, pretul unui bilet de intrare la evenimentele comerciale pentru amatori este acelasi, iar sampaniile de mii de euro nu s-au ieftinit, in ciuda deprecierii leului.
O spuneam si inainte: complexul comercial este un Triunghi al Bermudelor din Cluj, fiind blestemat de toti taranii care au fost mutati pe o chirie imensa din piata din fata in incinta cladirii. Magazinele, localurile si cluburile de aici sunt in pierdere. Doar Havana, restaurantul care face legatura intre complex si cer o duce mai bine, insa doar vara, cand clientii pot admira Clujul cu geamurile deschise.
UPDATE Potrivit unor surse de pe Yahoo! Messenger, oficialii clubului au sarit in sus in urma postarii de fata. “Scandaluri, telefoane. Unii sunau la Bamboo, altii sunau de la Bamboo“, a declarat sursa citata. Cei de la Bamboo spun ca presa ar fi scris despre micile incasari ale clubului si nu eu, pe blogul personal, iar ca toate aceste informatii sunt false. Ma intreb atunci de unde atata scandal, atatea telefoane? Pentru ce? Pentru niste informatii false pe un blog? Sau pentru ca am dreptate?
PS: Ceea ce am scris este rezultatul afirmatiilor unor persoane apropiate clubului si ale unor informatii din presa, deci nu mi se pare potrivit ca iubitorii sau reprezentantii clubului sa imi sara in cap cum ca cele prezentate ar fi o “eroare”.
Pentru cei care nu vor sa inteleaga:
De ce unii au dreptul la opinie doar pentru ca detin un business, in special de media, si altii nu, care nu mai activeaza in zona media? Este o chestiune pe care e usor sa o lamuresc: Toti avem voie la opinii, sunt garantate de Constitutie. Mai ales in zona celor care detin businessuri de media, cantitatea si calitatea dezbaterii pe care o dezvolta si propaga mediile lor ar trebui sa ii preocupe mult.
Blogul e zona de subiectivitate totala, extrema chiar. Daca in cartea mea dedicata celor 20 de ani de presa clujeana scrisa sunt obligat de rigoarea stiintifica careia ma supun sa fac un efort de obiectivitate, pe care deja l-am si pus in practica fara a sacrifica spiritul critic, pe blog voi fi cat se poate de subiectiv. Voi incerca sa nu jignesc, sa fiu incisiv fara sa fiu partinic, spune Tibi Fărcaş pe blogul sau.
Jurnalistul critica noul act normativ si considera ca adoptarea acestuia nu face decât sa transforme România într-o tara de emigratie pentru penalii din toata lumea. Directorul Agentiei pentru Monitorizarea Presei (AMP), Mircea Toma, afirma ca noul Cod Penal este produsul unor lobby-uri care vor sa transforme România într-un paradis penal.
Cât de constrânsi vom fi de noul Cod Penal?
Mircea Toma: Înca nu e cod penal si sper sa nu devina. Noi ieri am cerut Guvernului sa retraga aceste acte pachet. Sunt de parere ca nu a fost suficienta perioada de dezbatere publica. De fapt, nici nu a fost dezbatere, a fost simulacru, pentru ca ei (Guvernul – n.RN.) au pus un proiect pe site, au primit reactii si ce au trimis în Parlament a fost altceva.
Ei lucrau în paralel cu alt document, cred ca pur si simplu au trecut cu vederea aceasta prevedere legala, de care s-au achitat formal, crezând ca merge si asa. Nu, nu merge si asa si acum sa vedem justitia.
La ce va referiti când amintiti justitia?
Guvernul e actionat în contencios în privinta noului Cod Penal. Daca nu vor de buna voie si nu dau semne ca vor renunta la forma actuala a documentului, atunci vom (more…)
Marius Nicoara, liderul PNL Cluj, considera ca bugetul votat “pe fuga” de PD-L si PSD este cel mai prost din istorie.
Foto: www.sugardavid.com
Interesant este faptul ca, potrivit lui Nicoara, in buget nu sunt cuprinse si proiectele de investitii in ceea ce priveste promisiunile de campanie ale primarului municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu. Seful echipei liberale de la Cluj a spus ca nu exista o suma alocata de la bugetul de stat filarmonicii, spitalului de urgenta, stadionului, aeroportului, in mare, niciunuia dintre proiectele promise de Apostu pe vremea cand dadea mana cu Boc in afise.
In urma cu cateva zile, contactandu-l pe Sorin Apostu, am aflat ca parerea sa despre castigarea alegerilor pe plan local tine de proiectele demarate de Boc & Co., pe care si le-a atribuit in campanie:
Care credeti ca este motivul pentru care majoritatea clujenilor v-au acordat votul?
Eu am pornit in campanie altfel decat restul candidatilor la functia de primar. Majoritatea proiectelor promise de mine erau deja incepute, iar oamenii au vazut concret ca am inceput sa facem si ca intradevar se face. Vreau sa va spun ca nu sunt promisiuni electorale si aici ma refer la filarmonica, centuri ocolitoare, spital de urgenta, stadion, aeroport si restul. Cu acestea am candidat si mi-am propus ca acestea sa le duc la bun sfarsit.
De precizat e faptul ca finantarea proiectelor amintite de primar tine de Guvern si nu de primarie. Mai mult decat atat, cele de mai sus sunt demarate de Emil Boc, pe vremea cand era primar, astfel Apostu nu face altceva decat sa duca mai departe “harul” premierului.
La fel ca prefectul Clujului, Florin Stamatian, cand a venit vorba de initiative personale in ceea ce priveste viitoarele proiecte pentru oras/judet, Apostu a spus “nu stiu“.
Florin Stamatian e “un taran”. Cu diploma de doctor. Permiteti-mi sa ii spun “taran”, va rog. Nu il injur si nu ii sifonez imaginea, deoarece e deja sifonata de comportamentul sau si de tupeul de a fi de acord cu numirea intr-o functie cu care este paralel.
Reproduc mai jos discutia dintre mine si el, pe scarile primariei, unde a participat la festivitatea de investire a noului primar, Sorin Apostu. Cu o ora inainte, el a fost cel care, in fata lui Boc, a depus juramantul pentru functia de prefect.
El e, iata-l, noul prefect al Clujului:
Rep.: Tinand cont ca ati declarat ca doriti sa aveti o legatura stransa cu presa, permiteti-mi sa va adresez o intrebare.
Stamatian: Pai io vreau o legatura stransa cu domnisoarele din presa, nu cu voi baietii, ma.
Va promit ca data viitoare voi trimite o domnisoara sa va puna intrebari.
Ce nacazuri mai ai si tu ma?
Rep: Spuneti-mi, va rog, care e primul lucru pe care il veti face pentru Cluj?
Nu cunosc inca problemele Clujului, asa ca nu stiu. Voi analiza, ma voi informa si pe urma va zic.
Rep: Inafara de analize, spuneti-mi concret, care e primul lucru pe care il veti face pentru a ajuta oamenii din acest judet, pe care il conduceti incepand de azi.
Pai, ăăă, ii problema aia cu Bechtel, acolo o sa ma interesez. Apoi, ce o zis si domnu’ Boc, aia cu descentralizarea aia. Si mai ii problemele cu somajul. Atat acum, restu’ vi le mai zic pe parcurs. Pune-o tu care vrei prima.
***
Stamatian a fost nominalizat ilegal in functia de prefect. Detalii gasiti aici.
Se intampla in 2007: Florin Stamatian este in acelasi timp director executiv interimar al ASP Cluj, presedinte executiv al PD Cluj, profesor la UMF, sef de sectie, presedinte de fundatie, medic ginecolog si consilier.
În perioada în care era student, Emil Boc căuta să câştige bunăvoinţa membrilor PCR prin omagii aduse acestora. La sfârşitul anului 1987, premierul îşi manifesta hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a ţării. Cercetătorii epocii cunosc motivul: activiştii erau clasaţi deasupra celorlalţi.
Emil Boc a semnat în vremea studenţiei un text omagial la adresa PCR, publicat în ziarul local al partidului . Articolul, intitulat „Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei”, a apărut în data de 10 decembrie 1987 în „Făclia”, ziarul Partidului Comunist Român din Cluj.
Solidar faţă de PCR
Textul, găzduit în pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferinţei Naţionale a a PCR şi făcea parte dintr-un grupaj în care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale îşi exprimau adeziunea faţă de programul partidului comunist.
De altfel, Boc a fost o perioadă vicepreşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti al Universităţii “Babeş-Bolyai” şi şeful Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, filiala Cluj, potrivit expertului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), Mihail Bumbeş.
Alături de Emil Boc, în aceeaşi pagină, mai semnau prim-secretarul Comitetului Judeţean Cluj al Uniunii Tineretului Comunist şi o liceeană, în numele elevilor clujeni.
Activiştii o duceau mai bine
Sistemul de promovare şi avansare al studenţilor din perioada comunistă se făcea pe criterii ideologice. „Era simplu, activiştii erau clasaţi deasupra celorlalte categorii de persoane şi beneficiau şi de alte lucruri şi posturi bune”, ne-a spus Marius Oprea, preşedintele IICCR. „Asta era singura cale de a ajunge sus”, a completat Oprea.
Pe de altă parte, PCR căuta studenţi de seamă, dar nu pe cei mai buni. „Cei din PCR se fereau de mediocrităţi, dar nu vroiau nici genii, deoarece ajungeau să fie depăşiţi intelectual de cei tineri. Aş spune că erau <<selectaţi>> cei cu note între 8 şi 9”, precizează preşedintele IICCR.
S-a implicat şi a ajuns sus
Potrivit lui Mihail Bumbeş, Emil Boc a deţinut funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte între 1987 şi 1989. „Se făceau alegeri, iar cei care se implicau şi dădeau dovadă de un interes aparte faţă de partid ajungeau sus”, a spus expertul IICCR.
„Studenţii buni de atunci erau îndemnaţi să între în politică, dar nu erau obligaţi. Cei care o făceau, însă, duceau un trai mai bun”, îşi aminteşte directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, Doru Radosav. ”Costum, cravată, geantă diplomat. Astfel arătau studenţii din Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Se ştie că toţi membrii UASCR-işti au ajuns şefi sau cadre didactice”, a completat directorul.
În urmă cu şase ani, Emil Boc negat că ar fi autorul articolului apărut în Făclia şi a dat vina pe „duşmanii politici”, cu ajutorul cărora apăreau astfel de texte la comandă.
Limbaj de lemn
Iată o mostră din discursul premierului din în urmă cu 21 de ani: „Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a Partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are mfnirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru”.
„Noi, studenţii Universităţii clujene sîntem hotărâţi să ne intensificăm eforturile, în domeniile noastre de muncă” - Emil Boc, student
Articol publicat in ziarul Adevarul. Vedeti aici mai multe articole publicate in presa scrisa si online de Radu Neag
Meseria de controlor de trafic aerian este cea mai stresantă şi solicitantă slujbă din lume. Avioanele care zguduie oraşul la fiecare aterizare şi decolare sunt ghidate în siguranţă, peste miile de suflete aflate la sol, de o echipă de oameni bine antrenaţi.
Vorbesc limba engleză la perfecţie, au cunoştinţe de matematică, sunt antrenaţi să reziste la stres, dirijează cu precizie unele dintre cele mai mari mijloace autonome de transport călători şi sunt nevoiţi ca anual să participe la cursuri de perfecţionare ori să se antreneze în simulatoare. Sunt controlorii de trafic.
Ei sunt primii care suflă uşuraţi de fiecare dată când un avion aterizează în condiţii de siguranţă. Mai mult, ştiu tot ce zboară la mii de metri altitudine, deasupra Clujului şi a României, de la avioane militare până la cel mai mare avion de călători la nivel mondial, Airbus A380. Sunt responsabili de buna decolare şi aterizare a fiecărui avion, iar tot ei sunt „preşedintele” în cazul în care o aeronavă este deturnată.
Program de lucru: 12 ore pe zi
Controlorii de trafic lucrează 12 ore pe zi şi de ei depinde siguranţa pasagerilor, motiv pentru care „stăpânii” văzduhului lucrează două ore la „microfon”, dirijând traficul, două la coordonare şi două ore asistând la ceea ce se întâmplă. „Turele sunt de la orele 7.00 la 19.00, cea de zi, şi de la 19.00 la 7.00, cea de noapte. Tot timpul, între două ture, controlorii au două zile libere”, ne-a explicat Gelu Suliţeanu, managerul Romatsa (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian) Cluj.
De asemenea, controlorii se împart în două categorii: cei care ghidează aeronavele pe radar, la Approach Control Unit, şi cei care le ghidează la aterizare şi decolare, la Tower Control Unit, respectiv turnul de control.
Raza de acţiune şi de control a turnului este de până la 4.000 de metri, iar tot ce zboară deasupra acestei înălţimi este dirijat de centrul regional de control, aflat la Bucureşti.
Cristian Pop, care-şi desfăşoară activitatea la Approach Control Unit, sala în care se află radarele, consideră că acest job îi menţine mereu în stare bună sănătatea mentală. „Te simţi responsabil, tu eşti, în primul rând, cel care oferi siguranţă persoanelor care urcă într-un avion”, ne-a spus controlorul.
Momente de satisfacţie apar mereu. „Îmi amintesc clipele în care am ajutat o aeronavă să ajungă la sol în condiţii mai grele. După ce avionul a aterizat, pilotul mi-a transmis mulţumiri”, ne-a povestit Cristian Pop.
Cea mai stresantă slujbă din lume
În Cluj-Napoca există 24 de controlori de trafic aerian, cărora li se mai adaugă alţi trei aflaţi în pregătire. Persoane bine antrenate, cu o atenţie dezvoltată peste medie, controlorii trebuie să aibă obligatoriu o viteză de reacţie deosebită. E nevoie de toate aceste calităţi deoarece slujba lor este considerată ca fiind cea mai stresantă din lume. Examenul de admitere constă într-un test psihic eliminatoriu şi examene online la limba română, limba engleză, matematică şi geografie. Acestea sunt susţinute pe internet şi se corectează la Bruxelles, la Eurocontrol, autoritatea căreia îi sunt subordonaţi toţi controlorii de trafic aerian din Europa.
Potrivit unui studiu american, cea mai stresantă meserie din lume e cea de controlor de trafic aerian, pe locul doi clasându-se cea de dispecer la serviciul telefonic de urgenţă. La nivel naţional, meseria de controlor de trafic aerian se clasează pe acelaşi loc, conform unei analize a Barnett McCall Recruitment.
„Jobul acesta te solicită, trebuie să fii echilibrat, fiindcă altfel clachezi”, ne-a explicat Gelu Suliţeanu. Cel mai vechi controlor de trafic din România, clujeanul Cornel Bădescu (60 de ani), consideră că pe aceste posturi ajung doar cei care într-adevăr fac faţă unei asemenea slujbe. „E o meserie pe care o faci dacă eşti stăpân pe tine”, susţine el. Fiul său, Tudor Bădescu, este, de asemenea, controlor de trafic aerian. Cunoaşte fiecare indicator de pe ecran pe de rost şi aliniază aeronavele care se îndreaptă spre Cluj cu mare îndemânare. La prima vedere, tânărul pare îndrăgostit de meseria sa. „E o meserie în care nicio zi nu seamănă cu alta”, susţine acesta.
Obligaţiile con tro lorilor sunt de a infor ma mereu piloţii cu privire la evoluţia altor aeronave aflate în zona de responsabilitate, date meteo, procedurile de aterizare şi decolare ori eventualele restricţii de zbor. Conversaţiile acestora cu piloţii, alţi controlori de trafic sau personalul autorizat se desfăşoară exclusiv în limba engleză.
Alexandra, mezina „turnului”
Alexandra Parfenie (foto) are 23 de ani şi este cea mai tânără din breasla controlorilor de trafic aerian clujeni. Ea a urmat Şcoala de Aviaţie din SUA. „E o provocare pentru mine.
Nu mi-am propus să fac asta de la bun început, aşa cum au ales alţii să o facă, însă am intrat în Aviaţie şi astfel s-a întâmplat să urmez acest drum. Nu mi se pare dificil, e ca orice alt job”, ne-a spus tânăra. „Alexandra se descurcă foarte bine. Într-adevăr, ea este mezina echipei noastre”, a precizat Gelu Suliţeanu, managerul Romatsa Cluj.
Cel mai vechi în branşă, din România
Cornel Bădescu (foto) a început specializarea în acest domeniu în anii ‘70, pe când în oraşul de pe Someş se construia primul turn de control din regiune, cel al Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca. Are 60 de ani şi pare că nimic nu-l poate îndepărta de această meserie.
E cel mai vechi din breaslă, la nivel naţional, şi cu toate că nu mai „dirijează” efectiv avioane, acesta nu se poate desprinde de domeniul în care şi-a trăit o mare parte din viaţă. „În 1971 am început specializarea în acest domeniu, la Şcoala Superioară de Aviaţie din Bucureşti, iar un an mai târziu am devenit controlor de trafic aerian la turnul de control din Cluj-Napoca”, ne-a povestit clujeanul.
În prezent, el este profesor pentru noile generaţii, pentru tinerii care îşi doresc o slujbă în turnul de control. La Romatsa (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian) Cluj, Bădescu „stresează” candidaţii peste limită, pentru ca aceştia să fie obişnuiţi cu această muncă atunci când ajung să o practice.
Clujeanul este, de asemenea, coordonatorul simulărilor organizate la centrul din Cluj-Napoca, unde controlorii de trafic aerian participă anual pentru a-şi reînnoi licenţa ori pentru a fi pregătiţi în luarea deciziilor indiferent de situaţiile care pot avea loc în zbor ori pe aeroporturi.
„Picanterii” din viaţa unui controlor
Iuliu Dârjan, în prezent supervizer la turnul de control al Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, îşi aminteşte faptul că, în urmă cu câţiva ani, a observat pe radar cum un avion de vânătoare al NATO s-a apropiat în zbor de o altă aeronavă. Totul a avut loc la o altitudine foarte mare, unde un avion de vânătoare a interceptat o aeronavă pentru alimentare.
Nici Cornel Bădescu nu a scăpat de asemenea amintiri. „În urmă cu mai mulţi ani, un avion care a intrat în ţară a raportat că o pasăre le-a spart parbrizul. Ne‑am mirat cu toţii, deoarece ei se aflau la 6.000 de metri, iar acolo nu există păsări. În cele din urmă am înţeles că fenomenul se numeşte «military chicken«. Pasărea a fost ridicată, practic, de curenţii de aer. Avionul a ajuns la sol în siguranţă”, ne-a povestit acesta.
Un alt moment „picant” s-a petrecut în anii ‘90, când pompierii au fost alertaţi în momentul în care un pilot a anunţat turnul de control că trenul de aterizare al avionului pe care îl pilota nu a coborât. În cele din urmă, totul s-a dovedit a fi o eroare a indicatoarelor de bord.
40 de avioane vin şi pleacă zilnic de pe Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca.
Articol publicat in ziarul Adevarul. Vedeti aici mai multe articole publicate in presa scrisa si online de Radu Neag
De ce şaptedimineaţa?
Pentru ca este ora la care calcam zilnic in redactie, de unde dam trezirea intregului oras, dar mai ales celor care au onoarea sa apara in ziarul nostru DE SEARĂ.
Acest blog (da, e blog colectiv) a fost creat intre doua pauze de tigara, iar pentru ca este o idee unica ne-am gandit sa o impartasim cu voi. Astfel, veti putea fi partasi la dumele date in redactie, ideile nastrusnice ale colegilor, stresul sefilor (da da, si al nostru) sau munca depusa de fiecare dintre noi zi de zi in general.
De la prostiile debitate de doi reporteri la cafea si pana la discutiile al dracu’ de amuzante pe Yahoo! Messenger. Desigur, nu vor lipsi nici ponturile cu privire la sursele ori contactele noastre, care ne fac zilnic viata amara ori ne pun pe drumuri ziua si noaptea dimineata.
Pentru cei care vor sa ne sara la gat, luati blogul cu pricina sub forma unui pamflet.
Poti sa ma urmaresti pe Twitter sau sa citesti cele mai noi articole in timp real, abonandu-te prin RSS, sau sa le primesti direct in casuta ta de e-mail. Alege canalul care ti se potriveste sau alege-le pe toate trei:
RT @lavrusik: Twitter finally becomes real-time: http://mash.to/2hZjm It's testing the User Streams, no update limits for TweetDeck, Echofon 2010/07/28
Militarii nu recunosc, dar urăsc politicienii, iar actualul conflict din Orientul Mijlociu este rezultatul unui interes al statelor occidentale faţă de zona profitabilă din Afganistan şi Irak, consideră cunoscutul jurnalist român de război, Adelin Petrişor.
Loading ...
Alexandra Parfenie (foto) are 23 de ani şi este cea mai tânără din breasla controlorilor de trafic aerian clujeni. Ea a urmat Şcoala de Aviaţie din SUA. „E o provocare pentru mine.
Cornel Bădescu (foto) a început specializarea în acest domeniu în anii ‘70, pe când în oraşul de pe Someş se construia primul turn de control din regiune, cel al Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca. Are 60 de ani şi pare că nimic nu-l poate îndepărta de această meserie.
