E imoral sa platesti de doua ori contributia la pensii si la sanatate, odata pe cartea de munca, odata pe drepturile de autor.
De data asta noi vom ridica mainile in aer
E strigator la cer ca statul roman sa te puna sa platesti retroactiv, din 2006 incoace, toate taxele pe care le-au introdus ei acum.
E injositor sa mergi lunar in alt judet, sa stai la coada la trei ghisee separate, pentru a plati contributia ta la stat.
Din acest motiv PROTESTAM, public, in zilele care urmeaza, in centrul municipiului Cluj-Napoca si in fata Prefecturii. Vom fi noi, jurnalistii din mass-media clujeana, artistii si angajatii operelor si ai Filarmonicii. E singurul lucru pe care eu, unul, il mai pot face inainte de a pleca. Macar o sa plec cu sufletul impacat, am sa stiu ca am incercat. Asa nu se mai poate…
***
Va astept pe toti prietenii si cititorii mei sa va alaturati acestei ultime strigari. LA PROTEST POATE PARTICIPA ORICINE. VENITI SA NE SUSTINETI!
TweetRosia Montana Gold Corporation a dus 20 de nume mari din mass-media romaneasca, de la redactori-sefi si pana la directori, in partea opusa a lumii, in Noua Zeelanda, pentru a crea cadrul necesar de consultare si de informare a tuturor celor interesaţi in vederea atingerii unui obiectiv comun: reflectarea obiectiva si documentata a impactului economic, social, de mediu si de patrimoniu al minei de la Rosia Montana.
Un ziar sau o televiziune care se respecta, insa, daca are nevoie de un reportaj de acolo isi trimite proprii oameni pe propria cheltuiala. Sa nu credeti ca cei de la National Geographic sunt platiti de diverse corporatii din lume atunci cand realizeaza celebrele materiale care fura ochii oricui, de fiecare data. Insa in Romania, asta inseamna presa a la National Geographic.
Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a spus pentru Adevarul că la marile ziare din străinătate deplasările se fac numai pe banii redacţiei. „Dacă ne uităm în codurile de conduită ale unor ziare serioase ca «NY Times» sau «The Guardian», răspunsul este evident: niciun responsabil editorial nu pleacă în deplasare decât pe banii redacţiei. Şi nu numai în Noua Zeelandă, ci şi la Făurei. Chiar dacă nu este o condiţionare directă, suspiciunea există”, a explicat Avădani.
Numele celor care au acceptat le gasiti pe diverse siteuri, nu merita sa apara aici. Am fost foarte dezamagit sa vad ca si numele unui director de ziar din Cluj-Napoca este pe acea lista. Recunosc, am fost pana acum scarbit de presa din tara asta de foarte multe ori, insa niciodata atat de tare ca si acum…
As face un scurt exercitiu de imaginatie: Daca niste directorasi din mass-media au acceptat mita de 10.000 de euro pentru a face reportaje despre “adevarata” fata a RMGC, cat de greu credeti ca le va fi guvernantilor nostri sa accepte sume pentru a vinde acel colt din Muntii Apuseni?
„Orice jurnalist care este luat de o firmă care are un interes declarat şi controversat de ani de zile nu are ce căuta într-o astfel de excursie. Este nonetică plecarea lor în excursie pentru că ea este plătită şi nu poate să asigure obiectivitatea jurnalistului. Un bilet de avion până în Noua Zeelandă costă o avere”, a declarat Cristian Tudor Popescu.
El a ţinut să menţioneze că situaţia este cu atât mai gravă cu cât RMGC a invitat şefi din presă. „Din moment ce cheamă un şef, reprezentanţii firmei vor să creeze un curent de opinie în interiorul mediului respectiv – televiziune sau ziar. Este mai grav decât (să cheme, n.r.) un simplu jurnalist care poate să facă un reportaj şi atât”, a mai spus jurnalistul.
Ati accepta un asemenea cadou, de a pleca sa faceti un “reportaj” in Noua Zeelanda pe banii unei firme care de ani buni se stie ca vrea sa extraga aurul de la Rosia Montana? De ce da, de ce nu?
TweetDincolo de faptul ca pe Facebook si pe Twitter, caci despre asta voi vorbi, se afla toti prietenii mei, dar si alti cunoscuti din mediul virtual cu care interactionez, mediile sociale au reusit sa-mi influenteze viata in doua feluri: pe plan personal, datorita faptului ca am inceput sa comunic mai mult si pe plan profesional.
Cum pe plan profesional?
Unele voci sustin – si nu stiu de ce sunt atat de curioase ce fac eu cu viata mea :) – ca “pierd” toata ziua pe Facebook ori ca stau pe Twitter. In primul rand “stau” aici deoarece sunt mai mereu la birou, iar cele doua instrumente pentru mine au devenit o prima sursa de informatie. Nu doar prima, ci si cea mai rapida.
In ultima jumatate de an am realizat mai multe materiale in ziar inspirate sau “venite” din social media decat, sa zicem, articole realizate in domeniul administratiei locale. Cateva exemple: Internetul revitalizeaza patriotismul romanilor sau chiar cel de astazi, cu studentul clujean care pune pe Youtube smecherii din trafic. Va asigur, insa, ca au mai fost multe :)
De asemenea, social media e foarte utila in cazuri de forta majora, gen inundatii sau cutremure. Cand au avut loc inundatiile in Huedin, luna trecuta, am realizat un material in editia online a Adevarul al carui intreg continut a venit din social media (Facebook, Twitter, Youtube), cu exceptia declaratiilor autoritatilor. Ei, iata, nici nu a mai trebuit sa ne udam la picioare! (Nu renunt in totalitate la presa traditionala si de calitate – normal ar fi trebuit sa fim acolo – insa de aceasta data, din cauza unor probleme logistice nu ne-am putut deplasa pana in orasul amintit).
Dincolo de toate acestea, in alcatuirea agendei cu evenimentele care au loc in oras am renuntat sa mai utilizez site-uri precum 24Fun sau Zile si Nopti. Aflu totul, ba chiar un numar mai mare de evenimente, la sectiunea Events de pe Facebook. Stati linistiti, daca cineva organizeaza un eveniment in oras, il veti gasi cu siguranta acolo.
Tocmai din aceste motive, editia de Transilvania a cotidianului Adevarul e prezenta in social media de mai bine de un an. Am creat un fan page al Adevarul Cluj pe Facebook, unde pot fi citite zilnic cele mai proaspete stiri, iar pe Twitter ne stiti cu siguranta cu totii :) Trebuie sa ma laud ca am fost primii din presa ardeleana care au transmis de la un eveniment (TIFF 2009) live text pe Twitter.
Dar pe plan personal?
Folosesc Twitter pentru comunicare, iar Facebook pentru promovare, deci nu, nu stau toata ziua cu ochii atintiti pe ce mai fac prietenii. Sa va explic…
In primul rand, vei deveni o persoana frustranta si incet incet neinteresanta daca pe siteurile de sociale postezi mereu linkuri, unul dupa altul, cu noile postari de pe blogul tau. Din acest motiv e nevoie sa “colorezi” putin viata celor care te urmaresc: urci poze, postezi o piesa, dai share la un articol interesant etc. E profilul personal, iar lumea vrea sa te cunoasca in primul rand pe tine, apoi ceea ce faci (sunt convins ca multi din lista de prieteni de pe Facebook nici nu se incumeta sa vada ce scriu pe blog).
Dar cum ma promovez? Sa iau exemplul ziarului Adevarul. Cotidianul national e produsul de baza al trustului, iar editiile locale Adevarul de Seara consolideaza pozitia pe piata a nationalului. Practic, ziarele mici promoveaza ziarul mare.
Gandeste-te la acest exemplu si considera ca blogul meu e produsul de baza. Mediile sociale reprezinta doar unealta cea mai utila de a aduce utilizatorii de internet pe blog, dar si de a duce vorba mai departe – a promova o postare noua sau o fotografie noua (dupa cum stiti am si fotoblog). Inainte se dadeau mass-uri pe Yahoo! Messenger, in ziua de azi se da share pe Facebook si Twitter :) In new media, totul se bazeaza pe linkuri.
In jumatate de an am reusit ceea ce mi-am propus si anume cresterea traficului pe blog cu ajutorul social media. Cel mai important referrer web al blogului meu acum: Facebook.
Asadar, va astept sa ma urmariti pe Twitter si sa-mi dati add pe Facebook :)
TweetNu in una goala, ci una in care locuiesti alaturi de alte sase persoane. Si supravietuiti din 280 de lei pe luna. O camaruta, doua dulapuri, o soba prapadita si doua paturi ude mereu. Tu, o sotie si cinci copii. Asemenea familiei Czanka.
I-am descoperit azi, dupa ce doua studente la jurnalism in anul I (Oana si Andrada, care au si realizat un reportaj audio pentru un proiect european – il puteti asculta pe fundalul colajului) i-au vizitat acum cateva zile. Locuiesc sapte persoane intr-o singura incapere, pe strada Traian la numarul 11, intr-o casa pe care o observi de la o posta, deoarece ai impresia ca vei vedea cu ochiul liber cum o locuinta se darama. Nici macar nu e a lor si curand vor fi dati afara.
Azi le-am dus cateva haine (alaturi de Oana, Mara si Cristina), printre care am strecurat si un carnetel. Cel mai mic membru al familiei, Csaba, in varsta de 6 ani, si l-a insusit de cum l-a vazut. S-a apucat de desenat. Nu i-a luat mult pana ce sa ne arate creatia sa: o casa…
“Cand e senin ca acum suntem fericiti, cand ploua suntem tristi. Doua nopti am dormit uzi leoarca. Chiar si acum patul e inca ud”
TweetVictor Rebengiuc si alte cateva zeci de cineasti romani au protestat intr-un mod impresionant fata de un proiect de modificare a Legii cinematografiei romanesti, initiat de Sergiu Nicolaescu. La Gala de Inchidere a TIFF 2010, actorul a citit Proclamatia de la Cluj, semnata atat de profesionisti din domeniu, cat si de invitatul special al festivalului din acest an, Wim Wenders. Cu totii au fost invitati pe scena.
Rebengiuc a spus ca daca Legea va fi modificata, cinematografia din Romania se va intoarce cu 15 ani in urma.
TweetN-ai strigat niciodata jos cineva, ci sus altcineva. Eram un pusti si nu intelegeam ce e cu atata Revolutie, atata “Ceausescu nu mai e”, atata democratie peste noapte.
Intre timp, voi stateati zi si noapte in Piata Libertatii din Cluj, respectiv in fata la Universitate in Bucuresti si “trageati”de “cortina”. Doina Cornea & Co. reprezentau miscarea de rezistenta, acei golani, cum au fost numiti de unii. Cu diploma, cu ecuson. Iar tu ai venit frumos la papion si cu un mirific ecuson: Golan de la maison!
Victor Rebengiuc s-a opus comunismului cu fiecare colt al sufletului. I-am vazut emotiile si trairile pe viu, in cadrul TIFF, atunci cand ne povestea despre 1989-1990. In 21 decembrie 1989, cand s-a tras pentru prima data la Cluj, actorul se afla in orasul de pe Somes. Auzeam cum se tragea. Eram la Victoria. Colegii spuneau ca sunt niste porumbei care misuna pe acoperis. Apoi s-a auzit mai tare. Am spus clar ca se trage. Tinerii strigau “Jos Ceausescu” si “Vrem libertate”.
Nu a trecut mult timp pana ce pe strazile orasului era feerie. Grupuri de tineri se plimbau prin oras si inconjurau actuala cladire a Prefecturii. Dintr-o data am auzit: “O fugit berestiaaaa”. Am vazut apoi la televizor, in casa unui om pe care nu il cunosteam, cum Ceausescu fugea cu elicopterul.
Dupa cateva zile, in Bucuresti, am spus ca trebuie sa facem si noi ceva. Nu stiam ce, dar trebuia facut ceva. Rebengiuc a participat aproape zilnic la intalnirile “golanilor” de la Universitate, unde a venit insotit de disidenta Doina Cornea purtand un ecuson: Golan de la maison. Deoarece toti tinerii care se adunau atat acolo, cat si in Piata Libertatii din Cluj-Napoca purtau ecusoane de golani, fiind numiti astfel de Ion Iliescu, dupa ce acesta a fost huiduit de sute de persoane pe platoul Salii Sporturilor, in cadrul unei vizite electorale. Doar ecusonul lui era, insa, diferit, deosebit, purtat de un om deosebit.
Multumesc, maestre, acum inteleg ce a fost cu atata Revolutie, atata “Ceausescu nu mai e”, atata democratie peste noapte.
TweetDeoarece a facut un pariu cu noi, extraterestrii. Deoarece ne-a cerut o mana de ajutor. Deoarece ne-a indemnat sa stam pe ganduri. Sa meditam, sa gandim, sa facem un pariu. Poate cel mai mare pariu al Clujului: haideti sa facem filme!
Discursul pe care presedintele onorific al Festivalului International de Film Transilvania l-a sustinut, in aceasta seara, in fata a peste 1.000 de persoane e greu de descris/citat/comentat. A fost scurt si la obiect, a aratat cu degetul, a indemnat si a socat. Dar mult mai mult decat atat, discursul lui Giurgiu, Tudor Giurgiu, a venit din suflet, sufletul unui om care a muncit pe branci noua ani pentru a da Clujului ceea ce nici Boc, nici Apostu nu vor putea sa dea vreodata: suflet. Deoarece vara, intre 28 mai si 6 iunie, Clujul are suflet.
Giurgiu, acel om din alta lume, nu ne-a cerut nici bani, nici voturi, nici compromisuri pentru a sustine ideea lui, cea de a face film aici, in urbea de pe Somes. A cerut doar incredere, viziune. Deoarece el si echipa lui au obosit…
TweetNoua Piaţa Unirii devine pentru prima dată gazda unui eveniment cultural gigant, locaţia transformându-se într-un cinematograf în aer liber de mari dimensiuni. Cei prezenţi vor primi săbii colorate, pentru a se asorta cu cei doi protagonişti ai filmului „Războiul Stelelor”, parodiat în acest an la TIFF.
Cel mai mare festival de film din România întinde covorul roşu diseară, de la ora 21.30, în Piaţa Unirii. Pentru prima dată în istoria evenimentului, deschiderea are loc în aer liber, în punctul zero al oraşului de pe Someş unde, pe un ecran gigant, de 20 de metri lăţime şi 8,5 metri înălţime va fi proiectat filmul Soul Kitchen. Laturile de est şi vest ale pieţei vor fi închise circulaţiei în fiecare seară, de la ora 21.00, în Unirii urmând să se proiecteze filme zilnic.
La deschidere participă invitaţi de marcă, printre care artistul media Antonio Bras, regizorul Wim Wenders, invitatul special al TIFF din acest an, sau Faith Akin, regizorul peliculei din deschidere. De asemenea, reprezentanţi ai festivalurilor de film de la New York şi Palm Springs, precum şi Sundance şi Tribeca fac parte dintr-o delegaţie americană care va fi prezentă la ediţia din acest an a TIFF.
Startul festivalului în care s-a investit circa un milion de euro va fi dat de Tudor Giurgiu şi Mihai Chirilov, în prezenţa a peste 900 de spectatori. Cei prezenţi vor primi săbi colorate, identice cu cele din filmul „Războiul Stelelor”, pentru a se asorta cu afişul din acest an al festivalului.
Preţul biletelor la TIFF 2010 a rămas neschimbat: 8 lei cu o zi înainte de proiecţie, 10 lei în ziua proiecţiei şi 6 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. La ediţia din acest an, organizatorii au pregătit 40 de lungmetraje în plus faţă de ediţia anterioară. “Faptul că este criză ne-a motivat”, a declarat directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov.
În acest an sunt acreditat la eveniment atât ca blogger, cât şi ca jurnalist, aşadar, în cazul în care pierdeţi ziarul Adevărul de Seară şi Adevărul, ne revedem zilnic pe www.raduneag.com sau pe cluj.adevarul.ro. Vă aştept şi pe fotoblog, cu cele mai impresionante fotografii surprinse la TIFF, sau pe Facebook şi Twitter, cu informaţii la cald despre evenimentele din cadrul festivalului.
Poti sa ma urmaresti pe Twitter sau sa citesti cele mai noi articole in timp real, abonandu-te prin RSS, sau sa le primesti direct in casuta ta de e-mail. Alege canalul care ti se potriveste sau alege-le pe toate trei: