Am intarziat putin cu strangerea fotografiilor, dar fiind abia la inceput de 2012 va las cu selectia personala de anul trecut (ar mai fi, cu zecile ar mai fi…). Nu uitati de site-ul SimpleFOTO si de pagina foto oficiala de Facebook. Asadar, o retrospectiva (random) a anului trecut, in care am incercat sa combin cat mai bine fotografia de eveniment/peisaj cu cea de portret (am avut si proiecte foto interesante – vezi antepenultima poza – Funky Faces): (more…)

Plecam intr-un nou trip nebunesc, asa cum v-am obisnuit :) De data aceasta, Slovakia Winter Trip. Sa ne revedem cu bine la anul, cu multe multe poze si filmulete altfel.

Avem si parteneri de aceasta data, pe care ii veti descoperi in filmulete. Dar despre ce ne-au oferit acestia si cum ne sustin va voi povesti in episodul urmator. Va doresc distractie placuta tuturor, un an nou minunat si fiti fericiti!

PS: Nu, nu schiez in blugi, poza e doar una de prezentare si de… contrast :)

Charismatique e tilul expozitiei foto pe care am avut-o, timp de doua saptamani (6-19 noiembrie 2011), in Malt Cafe & Bar (multumesc mult pentru invitatie si oportunitate), de pe strada Hasdeu. Cei care au reusit sa vada fotografiile “pe viu” le multumesc (am avut un feedback foarte bun) iar cei care nu au ajuns au posibilitatea acum de a le vedea online :)

Va invit sa vedeti si alte expozitii foto online si, de asemenea, restul fotografiilor din portofoliul meu, pe SimpleFOTO.

Oamenii din viaţa noastră sunt la fel de importanţi ca apa şi aerul.

Fericirea de care avem nevoie in viaţă şi după care tânjim cu toţii nu se datorează hainelor, apartamentelor, autoturismelor. Nici măcar banilor. Stiu că pare incredibil, dar ca să zâmbim nu avem nevoie de nimic altceva decât de aer, apă (în lipsa cărora corpul uman s-ar ofili) şi de oameni.

Oamenii din viaţa noastră sunt cele mai de preţ bijuterii pe care nu ştiam că le avem, puţini fiind conştienţi de asta. Cei apropiaţi ne apar în vise şi tot cei dragi sunt cei la care ne gândim dimineaţa. Avem o zi mai bună sau mai proastă în funcţie de oamenii pe care-i avem alături.

Încerc să spun că în viaţă totul depinde de oameni. De cum îi alegi pe cei care merită să-ţi fie aproape şi mai ales cum îi păstrezi acolo.

Deoarece de această specie evoluată depind realizările tale în viaţă, urcuşurile, coborâşurile, pentru că nimic altceva nu ne influenţează viaţa precum o fac oamenii. „Suntem furtuni”, spune Andrei Roşca în cartea sa cu acelaşi nume (o carte care trebuie citită măcar o dată; o găsiţi gratuit deoarece v-am spus, nu mereu e vorba despre bani).

Oamenii care au declanşat în noi acea furtună atât de necesară strălucirii, spune el, nici măcar nu vor şti vreodată cât de mult din ceea ce suntem le datorăm. „Poate că nici măcar nu şi-au propus să facă asta. Tot ce au avut de făcut a fost să vadă în noi o strălucire pe care noi simţeam că nu o avem”, subliniază autorul.

Pentru că într-o societate tot mai greţoasă, bazată pe kitsch şi consum, unul din ultimele lucruri pe care puţini dintre noi mai reuşim să le apreciem sunt oamenii. Unii le numesc lucruri, eu le numesc miracole, precum aerul şi apa. Trei miracole la fel de importante, deoarece unul fără altul nu ar putea exista. Nici miracolele, dar nici furtunile.

Editorial publicat in revista 24Fun. Vezi si celelalte articole

Nu putem schimba trecutul, dar putem influenta prezentul si viitorul.

Nu te intreba de ce are lumea nevoie, intreaba-te ce te face pe tine sa fii plin de viata. Apoi mergi si fa acel lucru. Pentru ca lumea are nevoie de oameni plini de viata. Nu o spun eu, a spus-o Howard Thurman – interesant cum sunt doar atat de putine referinte in limba romana pe internet a unuia din cei mai mari promotori ai schimbarii (in schimb e plin de Dragusanu, Becali, Gore etc.).

Obisnuiam sa fiu jurnalist vreme de patru ani, pana luna trecuta. Toti acesti ani m-au ajutat sa privesc viata altfel, sa fac in fiecare zi lucruri diferite, sa cunosc sute de oameni, sa nu fac compromisuri si, mai ales, sa nu regret nicio clipa. Dar cu timpul presa s-a schimbat, nu ma mai regaseam in aceasta meserie, am meditat in privinta acestui lucru iar intr-o seara am tras concluzia ca peste un an, facand acelasi lucru, nu as fi fericit. Am demisionat a doua zi. Habar nu am ce voi face in continuare, ma voi lasa ghidat de pasiuni (fotografia), intuitie si fiecare oportunitate care imi iese in cale.

Cert e ca de mult nu am mai fost atat de fericit. Vorbim adesea de schimbare, ceea ce ar trebui sa ne dea de gandit – probabil ca nu avem o viata atat de roz precum aveam impresia: acelasi si acelasi lucru in fiecare zi, am uitat sa ne bucuram de ce ne place, ce ne face fericiti si zambareti, de lucrurile simple. Niciun motiv de disperare, insa, frumosul abia aici incepe.

Asadar, avem o viata – al naibii de scurta – cum procedam? Schimba lumea. Nu a tuturor, ci lumea ta. Ai nevoie de trei ingrediente: vointa, optimism, incredere. Fa o incercare si trezeste-te maine aplicand aceste lucruri in ordine inversa.

Fa primul lucru care iti trece prin cap, ai incredere in instincte, porneste la drum cu optimism si cu multa vointa, nu ai cum sa dai gres. Nu uita: zambeste.

Editorial publicat in revista 24Fun. Vezi si celelalte articole