Cum m-am distrat la Budapesta si de ce au romanii ceva cu ungurii (Fotoreportaj)
Cladirea Parlamentului din Ungaria
Prima data in viata, de Pasti nu am mai mers acasa la parinti, ci in tara vecina, Ungaria. Nu mi-a parut rau si va spun asta cu mana pe inima, deoarece am avut sansa sa vad un adevarat oras cultural, aflat la un pas de asa numitul oras de cinci stele – Cluj-Napoca. Mai e mult de investit, lucrat, educat in urbea din Transilvania noastra pana ce orasul sa ajunga asa cum primarul il crede. Sa nu mai zic de Bucuresti…
***
In Budapesta strazile chiar se spala, nu e praf (credeti-ma pe cuvant cand va spun asta), masinile arata de parca zi de zi ar fi lustruite in casele fiecaruia, cladirile au colturi rostuite, drepte, pe care tencuiala nu e crapata. Geamurile lucesc, peretii sunt netezi, de parca tot orasul ar fi construit din calcar si marmura (nu doar cladirea Parlamentului lor, inscrisa in patrimoniul UNESCO – cu adevarat o capodopera).
Budapesta e mai europeana ca intreaga Grecie, pana si oamenii sunt mai agitati putin. Pietonalele sunt pavate cu piatra dura, dreapta, mult mai lata decat cea de la noi. Orasul e intesat cu spatii verzi, de la parcuri, pana la mici oaze de verdeata, pe care te poti intinde fara ca autoritatile sa te amendeze. Da, intr-adevar, ai voie sa calci iarba, sa sezi pe ea, sa simti ca exista verdeata in orasul respectiv.
Cladiri de birouri nu exista in centru. Nici in apropierea centrului. Ori cel putin nu le-am vazut, datorita formelor constructiilor, care mentin aceeasi linie arhitecturala. Si apropo de cladiri si arhitectura, la ei totul e reabilitat, renovat si curat.
Dunarea si Citadela de deasupra orasului sunt, parca, un cuplu adorat si indragit de toti locuitorii maghiari. Si nu numai. Orasul e plin ochi de turisti. Stati linistiti, stiu si sa-i atraga, si sa-i lase sa plece cu amintiri frumoase…
Oamenii? Cu zambete pe fata, calmi, relaxati. Vreti sa va spun doua amanunte pe care cu siguranta le veti observa la ei, dar nu si la noi? Taximetristii sunt imbracati la patru ace, iar soferii autoturismelor dau prioritate de fiecare data biciclistilor! Cititi aici totul despre Budapesta.
Toate aceste aspecte ma fac sa cred ca acesta e motivul pentru care unii dintre noi nu pot convietui cu ungurii si nu-i plac de nicio culoare. Pentru ca sunt mai deschisi, mai occidentali, mai curati, mai diplomati…
***
Ar fi multe de spus despre capitala Ungariei, care m-a impresionat poate mai mult decat orasele grecesti din unele puncte de vedere. Dar o comparatie pe aceasta tema cu alta ocazie.
Cum m-am simtit in Budapesta? Dupa cum se vede si in poze, am zambit mai mereu, am admirat fiecare colt al cladirilor de pe malul Dunarii, am gustat un gulas care-mi face pofta si acum, am ramas uimit de bunavointa politistilor maghiari, am facut poze de pe Citadela, de sub Statuia Libertatii, am asistat la Drumul Crucii de Pasti tocmai in Basilica Sfantul Stefan, care dateaza din vremea lui Matia Corvin si, nu in ultimul rand, am ametit pe aparatele din parcul de distractii Vidampark.
Aveti mai jos filmuletul editat de Andi. Totul a inceput si a continuat pe piesa de mai jos:
Am ajuns in Budapesta sambata, in jurul orei 12.00. M-am aventurat in acest trip cu Andi Daiszler (caruia ii multumesc pentru aceasta drumetie de o zi), cu masina sa. Odata intrati in capitala Ungariei, am traversat Dunarea, unde am parcat si am luat-o la pas prin centru si pe malul fluviului, dupa care ne-am oprit sa mancam ceva. Fiind amiaza, am ales Burger King, pentru a nu pierde foarte multa vreme. Am mai dat o tura de centru, dupa care am fugit la Vidampark. Aici, cu doar 60 de lei, ne-am dat cam pe tot ce se putea da un copil neastamparat, cu exceptia a doua “masinarii” de produs ameteli :) in cazul meu.
Am urlat, am stat cu capul in jos cu ochii inchisi si cred ca in unul din cazuri m-am si rugat. Nu am mai fost atat de speriat niciodata. Am stat cu capul in jos 30 de secunde, la zece metri deasupra solului. Teribil :)
Ne-am intors apoi in centru si am urcat pe Citadela, de unde am facut cateva poze intregului oras pe lumina. Spre seara am poposit pe o terasa pe malul Dunarii, unde am degustat o bere, iar apoi am mancat un gulas cum nu vom gasi vreodata in Romania.
Seara am fugit la Palatul din Buda, unde am prins chiar Drumul Crucii si am asistat pentru cateva minute la slujba de Inviere din Basilica Sfantul Stefan.
La miezul noptii am plecat inspre Cluj, cu sufletul impacat. A fost o excursie de care-mi voi aduce aminte toata viata. Mai ales de parcul de distractii :)
***
PS: In jurul orei 2.00 sau 3.00, printr-o localitate din Ungaria, ne opreste Rendorseg (Politia). Doi agenti linistiti cer actele. Andi le preda. Intreaba daca e totul in regula. I se raspunde ca da. Un minut mai tarziu, unul din agenti intreaba: Beti o cafea? Ne-am uitat ca doi prosti unul la altul, dupa care am zambit. Andi intreaba mirat: Aveti aici? Agentul raspunde ca da. Coboram, iar dintr-un termos ni s-au umplut doua paharele cu cafea. Agentul ne ofera si zahar, povestindu-ne ca toata actiunea face parte din cadrul unei campanii de “trezire” a soferilor. Am zambit si am plecat mai departe…
Mai multe poze gasiti pe Facebook :)
Citeste si:
Poti urmari comentariile la aceasta postare prin RSS 2.0. Adauga un comentariu mai jos sau printr-un trackback de pe site-ul tau.
mi-a placut mult povestea cu politistii…oamenii te surprind oricand oriunde daca ajungi sa iubesti locurile in care ei traiesc….cred ca voi face si eu o calatorie la Budapesta cat de curand, mi-ai facut pofta :)
[...] This post was mentioned on Twitter by Radu Neag. Radu Neag said: Cum m-am distrat la Budapesta si de ce au romanii ceva cu ungurii (Fotoreportaj): Prima data… http://goo.gl/fb/yTLQR [...]
Ma bucur :) Sper sa iti placa la fel de mult. Eu unul nu ma asteptam…
Intr-adevar, ai dreptate spunand ca oamenii te surprind daca ajungi sa iubesti locurile in care ei traiesc. Parca ar fi stiut ca ne-a placut mult in capitala lor :)
[...] Pasti in acest an am fugit cu Radu la Budapesta. Trebuia sa fugim si cu Hendea, dar nu s-a mai putut … Cert e ca mi-am respectat traditia [...]
Mă bucur să aflu că Budapesta nu mai e aşa cum o ştiu şi eu, ci mult mai “europeană”, vorba ta.
Iar dacă ai dat peste şoferi cumsecade, bravo ţie! Din câţi şoferi am întâlnit în toată Europa, cei din Budapesta mi s-au părut cei mai nesimţiţi. Chiar peste cei bucureşteni.
Eu am ramas uimit cand i-am vazut ca acorda prioritate de fiecare data biciclistilor. In rest nu stiu, nu eu am fost la volan :)
Văd că te-ai distrat de sărbători!:)
Budapesta e unul din locurile care m-au impresionat în mod plăcut. Am fost şi eu acolo un weekend, vara trecută, în vizită la o mătuşă. La început nu am fost foarte încântată de idee dar acum abia aştept să mă întorc. Lăsând la o parte faptul că m-am plimbat prin toate mall-urile, mi-au plăcut oamenii prietenoşi, locurile ce îmi aminteau adesea de Lyon, curăţenia din oraş, clădirile, servirea, drumurile fără gropi.. mai puţin limba aia stâlcită pe care abia că o înţelege taică-meu :P.
Mi-a plăcut Ungaria în general, pentru că atunci am mers în mai multe locuri, nu doar în Budapesta, şi pe viitor, dacă mai ai drum pe acolo, îţi recomand să încerci cu încredere şi Miskolc. E un oraş de vacanţă, cu un fel de ştrand, extrem de curat şi foarte original amenajat, în ceva tunele în intreriorul unei roci imense. E greu de descris dar merită încercat ;)
Incet si cu grija, draga Cristina :) sau incearca in maghiara, poate asa poti explica :P
Stiu ca au multe locuri in care se pot distra, cum sunt si Hajdúszoboszló sau proaspat-deschisul Szeged… sper sa merg candva la ambele, dar si in Miskolc-ul de care zici tu :)
si eu am fost in Budapesta, si o sa mai merg cu prima ocazie… acum ne chiar lapte si miere, daca mergi putin spre periferie o sa vezi ca e dezastru, daca te duci Sambata in jurul orei 13-14 pe langa gara din centru, au ei ceva oser, din nou plin de mizerie… DAR, e clar ca NU ne putem compara, ca si caldiri…exceptionale, ca si “servire” nu am ce discuta, ca si preturi .. Revelionu’ l-am facut la ei, vreau sa spun, ca m-am simtit excelent, l-am facut intr-o statiune de bai, am stat 5 zile…