De ce (nu) va supravietui ziarul “Viata Clujeanului”
Clujeanul s-a inchis. Scriu toate blogurile. Spun articolele, spun editorialele.
Viata Clujeanului. Foto: mihneamaruta.ro
Un altul doreste sa ii ia locul, sa-i fure sufletul si sa il transpuna in ceva nou. Dar reincarnarea nu a cunoscut-o nimeni pana acum, iar realizarea unui ziar din nimic e, practic, imposibila. Nimic, cu atat au ramas jurnalistii de la fostul Clujeanul dupa ce Publimedia a luat calculatoarele din redactie. Le-a luat locul de munca, motivul pentru care fiecare dintre ei se trezeau a doua zi. De astazi, insa, ei se trezesc intr-un vis, acela de a realiza un nou ziar din resurse proprii.
Gandind realist si cu riscul de a fi injurat de majoritatea dintre voi, vreau sa expun mai jos cateva motive pentru care nu cred ca Viata Clujeanului va fi una lunga. Imi doresc din suflet sa ma insel si sa nu fie deloc cum cred, deoarece admir cu totul initiativa celor ce pun umarul sa realizeze un nou numar al saptamanalului si apreciez determinarea de care dau dovada acum, in aceste momente grele.
***
1. Voluntariatul. Nu le poti pretinde nimic jurnalistilor. Ziarul e construit din munca lor, ei sunt cei care se afla zi de zi pe teren si compileaza informatii, care sunt transpuse intr-o forma finala, mai apoi, in paginile ziarului. Tinand cont ca nu le mai poti plati salarii si nu mai au din ce trai, multi dintre acestia sunt determinati sa o ia pe alt drum, sa plece, sa se inchida in casa, sa se plafoneze, sa nu mai aiba chef de nimic.
Nu poti pretinde unui jurnalist sa faca voluntariat si sa puna suflet dupa ce il plateai cu un salariu ce abia-i ajungea pentru plata unei chirii, sa nu mai vorbim de traiul de zi cu zi. Nu-i poti cere acum sa mearga pe teren dupa ce tu erai cel care ii spuneai, rece, ca nu ii poti face carte de munca, fara sa-i dai explicatii. Nu poti sa-i impui nimic atata timp cat lucreaza alaturi de tine pentru o idee, un moft, o dorinta.
Presa a devenit o afacere, de mult nu-l mai poti intimida pe jurnalist ca ziarul se face cu pofta, din suflet, cu daruire, dupa care i-o tragi pe la spate sau il zbori din diverse motive. Oamenii pe care i-ai respectat vor ramane langa tine, cei de care ti-ai batut joc vor renunta fara sa ezite.
Un ziar se face cu investitii serioase si un plan de management pus la punct. Nu peste noapte, nu din inima. Un ziar apare atunci cand patronul vrea sa arate ceva, sa scoata ceva sau, uneori, sa “spele” ceva. Un ziar are nevoie de investitii serioase, cu un leu pe bucata nu se poate trai.
Din cate am inteles, vechiul Clujeanul mai trebuia sa onoreze doua contracte de publicitate, care urma sa apara in doua numere ale ziarului tiparit. Cum acesta a fost eliminat, Viata Clujeanului ar avea asigurat, practic, bugetul pentru cele doua numere (cel de azi si cel de lunea viitoare). Ce se intampla, insa, dupa? Cu 200 de lei de persoana, adusi de acasa, nu duci intreaga echipa intr-o excursie, sa nu mai vorbim de scoaterea unui ziar.
Cat despre un plan de management bine pus la punct nu putem vorbi. Nu inca.
Cand curajul intalneste nebunia. Sansa de reusita: contractele vechi si cititorii. In momentul de fata putem vorbi de o posibila sansa de reusita. Cititorii, care pot cumpara ziarul pentru a-l citi, pentru a sustine echipa redactionala, pentru a lupta si ei pentru o idee. In al doilea rand, publicitatea.
Vechile contracte ce se incheiau la Clujeanul ar putea fi semnate cu noua publicatie. Evident, clientii vechi si cei de-ai casei, apropriati echipei sau managementului. Clujeanul se sustinea singur, de ce nu ar putea sa o faca si Viata Clujeanului. Dar pentru asta advertiserii nu risca, ei au planuri, ei au studii, ei au statistici. Cititorii devin astfel prioritatea numarul 1. Fara ei nu se vinde ziarul, iar daca ziarul nu iese de sub tarabe nu-si mai are rost publicitatea.
Cat va supravietui "Viata Clujeanului"?
- Maxim cinci numere (70%, 53 Votes)
- Ani intregi (25%, 19 Votes)
- Inca un numar (5%, 4 Votes)
Total Voturi: 76
Loading ...Site-ul viataclujeanului.ro a fost inregistrat saptamana trecuta de Daniel Dinea, fostul director de vanzari al Clujeanul. In prezent, firma sa este cea care plateste hartia si costurile de tipar, potrivit interviului dat de redactorul-sef al ziarului Viata Clujeanului jurnalistului Mihnea Maruta.
***
Zarurile au fost aruncate. Cei care ma cunosc stiu ca nu port pica echipei sau determinarii si curajului de care dau dovada, la fel cum o fac majoritatea patronilor din media locala. Repet, sper sa nu fie adevarat sau sa nu se adevereasca niciunul din lucrurile de mai sus. Succes!
Un simplu cititor al carui ajutor, daca va fi solicitat, va fi daruit cu placere.
Citeste si:
Poti urmari comentariile la aceasta postare prin RSS 2.0. Adauga un comentariu mai jos sau printr-un trackback de pe site-ul tau.
1. Daca ai citit posturile, blogurile, comentariile pro si contra poti sa-ti dai seama ca si daca nu mai apare pe piata un alt numar din Viata Clujeanului, viata lui va fi extrem de lunga. La fel cum traiesc in continuare NU ori Ziarul de Cluj. Sunt cateva zeci de titluri care au mai aparut si s-au inchis intre timp la Cluj si de care nu-si aminteste careva
2. Daca locul de munca era motivul principal pentru care oamenii veneau la Clujeanul, atunci da, ai dreptate, Viata Clujeanului n-o sa mai apara foarte mult timp pe tarabe
3. Nu imi pot inchipui un voluntar care nu pune suflet. Voluntariatul nu se poate face decat din suflet. Altfel nu se face, mai bine stai in casa. Dar, daca voluntariatul se face pentru ca “vrei”, asta nu inseamna ca faci “ce vrei”
4. “Presa a devenit o afacere, de mult nu-l mai poti intimida pe jurnalist ca ziarul se face cu pofta, din suflet, cu daruire” nu trebuie sa “intimidezi” un jurnalist cu lucrurile astea, daca nu e convins de asta n-are nicio sansa in domeniu, decat sa se amageasca pe sine si prietenii ca e jurnalist. Dar nu e.
5. “Din cate am inteles, vechiul Clujeanul mai trebuia sa onoreze doua contracte de publicitate, care urma sa apara in doua numere ale ziarului tiparit. Cum acesta a fost eliminat, Viata Clujeanului ar avea asigurat, practic, bugetul pentru cele doua numere (cel de azi si cel de lunea viitoare)” – habar n-am cine lanseaza la bere prostii de genul asta, nu le crede pentru ca sunt aberatii logice si juridice. Logic: ar fi culmea ca Viata Clujeanului sa dea machete publicitare care sa fie platite catre fostul Clujeanul (adica Publimedia). Juridic: este imposibil ca machetele contractate de Clujeanul sa intre in Viata Clujeanului atata timp cat nu exista un contract intre Clujeanul si Viata Clujeanului. Si nu exista.
6. “Nu poti pretinde unui jurnalist sa faca voluntariat si sa puna suflet dupa ce il plateai cu un salariu ce abia-i ajungea pentru plata unei chirii, sa nu mai vorbim de traiul de zi cu zi” – nu a fost obligat nimeni sa stea pentru un astfel de salariu, cu atat mai putin poate fi cineva sa fac voluntariat pentru o idee
7. la fostul Clujeanul am avut acelasi statut ca si toti ceilalti oameni: de angajat. Asta chiar daca, tot in numele unui idei, timp de jumatate de an, eu si alti colegi am platit banii de chirie ai altor colegi din salariile noastre
“(…)si daca nu mai apare pe piata un alt numar din Viata Clujeanului, viata lui va fi extrem de lunga(…)”
Total de acord si foarte frumos spus. Tocmai de aceea, crede-ma, nu am scris cu placere acest post. Si eu as vrea ca situatia sa fie altfel. Probabil am fost prea realist si am uitat sa visez, sa visam. Sper ca visul acestasa devina realitate. Pentru ca e (cred) o idee si o initiativa unica la noi, e posibil sa se poata.
Nu ma pricep la cifre. Insa daca problema ar fi destul de mediatizata cred ca publicul ar cumpara Viata Clujeanului ca sa-i ajute pe cei din redactie.
Iata o prima idee :)
Eu cred ca voluntariat inseamna munca neplatita dar pe o infrastructura existenta. Sa ceri oamenilor sa faci voluntariat e una dar sa le ceri sa isi foloseasca, in acest caz laptop-ul propriu, telefonul mobil , aprat de fotografiat, masina sau mai stiu eu ce e cu totul alta. Da nu sunt platiti pentru munca lor dar sa si cheltuie e ultra voluntariat.Din aceast motiv cred ca nu vor avea cu cine lucra la acest proiect.
De acord.
poate ca ziarul va fi vandut foarte bine inca 2, 3 numere insa cititorii se vor trezi la realitate si vor realiza ca nu vor “dona” (unii chiar asta vor face) o viata intreaga pentru acest ziar. asta este, vremurile se schimba, move on ! ziarul respectiv era scris de o echipa. acea echipa poate face aceasi treaba buna si in alta parte ;)
Ramane de vazut. Eu sper sa intocmeasca un plan de supravietuire, ar fi pacat sa dispara, mai ales dupa ce si-au luat inima in dintisi toata lumea ii admira pentru asta. Dar e greu, mai ales atunci cand depinzi de o masa de oameni.