Mircea Toma: „Noul Cod Penal e răzbunarea caltaboşului” (INTERVIU INTEGRAL)
Foto: www.sugardavid.com
Jurnalistul critica noul act normativ si considera ca adoptarea acestuia nu face decât sa transforme România într-o tara de emigratie pentru penalii din toata lumea. Directorul Agentiei pentru Monitorizarea Presei (AMP), Mircea Toma, afirma ca noul Cod Penal este produsul unor lobby-uri care vor sa transforme România într-un paradis penal.
Cât de constrânsi vom fi de noul Cod Penal?
Mircea Toma: Înca nu e cod penal si sper sa nu devina. Noi ieri am cerut Guvernului sa retraga aceste acte pachet. Sunt de parere ca nu a fost suficienta perioada de dezbatere publica. De fapt, nici nu a fost dezbatere, a fost simulacru, pentru ca ei (Guvernul – n.RN.) au pus un proiect pe site, au primit reactii si ce au trimis în Parlament a fost altceva.
Ei lucrau în paralel cu alt document, cred ca pur si simplu au trecut cu vederea aceasta prevedere legala, de care s-au achitat formal, crezând ca merge si asa. Nu, nu merge si asa si acum sa vedem justitia.
La ce va referiti când amintiti justitia?
Guvernul e actionat în contencios în privinta noului Cod Penal. Daca nu vor de buna voie si nu dau semne ca vor renunta la forma actuala a documentului, atunci vom continua procesul în instanta. S-ar putea sa putem sa blocam proiectul lor.
Daca nu, facem scandal în medii internationale si solicitam înasprirea monitorizarii României pe tema justitiei, sa vedem daca îi convine Guvernului Boc un asemenea cadou.
Cine tine fatis sa duca acest document mai departe?
Se mizeaza pe o pacaleala, invocându-se presiunea UE pentru a trece codurile penale. UE a cerut explicit si acum avem publicata si o dezmintire ca ar fi cerut sa fie votate codurile repede. Ei au cerut progrese, nu rasol. Nu s-a cerut rasol.
Acum, ce fac ei (Guvernul – n.RN.)? Vor sa treaca repede un calup de prevederi care sunt efectul unor lobbyuri. Ele vin de la beneficiarii de termopane. Acestia urmeaza sa intre în instante, urmeaza sa fie reevaluate probe, ori tot ce tine de conditia celui care se expune la acuzatii de coruptie se îndulceste si tot ce tine de accesul publicului la activitatile coruptului se înaspreste.
Se pregateste un paradis penal, o tara de emigratie pentru penalii din toata lumea. Asta ar fi, e razbunarea caltabosului.
Mai multe organizatii media protesteaza fata de Noul Cod Penal, ca ingradeste libertatea presei. Downloadeaza aici comunicatul de presa integral sau citeste-l online pe www.paginademedia.ro
Citeste pe aceasta tema:
Noul Cod Penal provoacă scandal
Dosarul „Caltabosul” va ajunge la Curtea Constitutionala, a decis instanta suprema
***
Mircea Toma despre presa
Ce se întâmpla cu presa din România? Ne îndreptam spre profesionalismul din presa internationala sau continuam sa otevizam populatia?
Foto: www.sugardavid.com
Relele pe care le traieste comunitatea noastra profesionala sunt în tranzitie. Am fost hartuiti de niste rele, care erau mosteniri ale trecutului si ma refer aici la cenzura politica, sub diverse forme, care mai exista si acum.
În prezent, însa, presa începe sa cedeze în fata altor tipuri de cenzuri, care sunt din zona de business si care este mult mai eficienta, moderna, penetranta si ne-a gasit nepregatiti, deoarece cheia problemei este în relatia dintre ziarist si angajator, o relatie în dezechilibru major. Ziaristul este singur.
Pe contextul economic neprietenos, angajatorul are si argumente suplimentare sa strânga cureaua. Tendinta este acum de concentrare a proprietatii, o tendinta necesara si trebuie sa avem grija sa nu devina excesiva. Farâmitarea proprietatii nu asigura viabilitate, concentrarea excesiva elimina diversitatea surselor de informare, adica unul dintre piloanele accesului democratic la informatie.
Cum se vede Clujul în mass-media?
La nivel national, imaginea e de bine. Au fost câteva stridente în istoria clujeana, între care as evoca momentul în care s-a renascut lupta pentru autonomia Ardealului. Ea a adus aminte regatenilor ca trebuie sa trateze mai cu grija ardelenii, sa nu-i enerveze. Atunci a fost foarte buna si am sustinut-o ca avertisment, deoarece nu se putea sa se concentreze tot ce era ban public în Bucuresti sau pe niste filiere, iar Ardealul sa fie rupt de tara.
Exista un conflict între comunitatile din Bucuresti si Cluj?
Nu cred sa fie un stereotip în formare, desi stereotipul exista si e în avanajul regatenilor. Întotdeauna clujenii si ardelenii s-au uitat putin de sus la bucuresteni, iar cei din urma s-au uitat cu ceva respect la noi (bucurestenii, n. RN), nu invers.
S-ar putea ca sintagme jurnalistice sa lege Clujul de “Grupul de la Cluj”, care este în ascensiune politica, dar nu cred ca e suficient de puternic sa dilueze stereotipul care descrie clujenii, care sunt mai nobilati cultural decât regatenii.
***
Mircea Toma despre munca sa si motivul pentru care a plecat din Cluj la Bucuresti
Foto: www.sugardavid.com
De ce ati plecat la Bucuresti?
Pentru ca nu era loc pentru mine în Ardeal. În epoca, absolventii de facultati erau distribuiti pe niste locuri la care aveau acces în ordinea mediilor. Eu nu am fost primul din an, am fost al doilea, dar în Ardeal au fost doua posturi, pe care s-au batut absolventii din Cluj, Bucuresti si Iasi.
A mai fost un post în Brasov, unde am întâlnit aceeasi situatie si atunci m-am dus în Bucuresti unde era mai mult loc. N-am vrut sa plec.
Va mai simtiti legat de Cluj?
Da. Nu ai cum sa te dezlegi. Iar legaturile sunt înca puternice si putini dintre cu care ma înrudesc pe verticala mai sunt în viata. În schimb, mai sunt cei cu care ma înrudesc afectiv, cei care nu au plecat înca în strainatate. Miezul de prietenie e Clujul.
Ati terminat psihologia. Care e puntea dintre acest domeniu si presa, în care va regasiti acum?
Nu s-a facut o legatura ci s-a desfacut o relatie cu psihologia. Adica, dupa ‘90, probabil ca m-am simtit mai interesant de ce se întâmpla în viata sociala. Eu am lucrat ca psiholog de aviatie 15 ani de zile, constant. Dupa ‘90 am mai lucrat înca patru ani la Institutul de Cercetari de Psihologie al Academiei Române, dar începusem sa scriu si sa ma intereseze tot mai mult dinamica sociala.
Pentru un psiholog este un lucru extraordinar sa traiesti într-un laborator de experimente sociale live. Ceea ce s-a întâmplat cu România dupa ‘89 si se întâmpla înca este o transformare care pentru un cercetator serios este un cadou existential.
Interesul pentru interventie a fost tot mai mare. Asta a început prin jurnalism, dar s-a consolidat prin activitatea organizatiei la care ma revendic, Agentia de Monitorizare a Presei, care face interventie.
Ce faceti când nu lucrati?
Ce întelegem prin munca? Întelegem ceva care nu ne place si suntem obligati sa facem, iar timpul liber e ceea ce facem când nu ne obliga nimeni. La mine granita aceasta nu este clar delimitata si am conflicte, de exemplu cu fiicele mele, pentru ca mie îmi place sa fac mai mult ceea ce spuneti dumneavostra ca ar fi munca.
Îmi place, eu am nevoie de activitatile de acest gen, deoarece mi se par foarte interesante si îmi dau satisfactie fara sa am sentimentul ca muncesc. Înafara de asta, muncesc în timpul liber si de placere.
Profil
Mircea Toma s-a nascut la Cluj-Napoca in 1952.
A inceput sa studieze psihologia in 1975, in cadrul Universitatii “Babes-Bolyai”.
In prezent este doctor in psihologie si jurnalist.
Citeste si:
Poti urmari comentariile la aceasta postare prin RSS 2.0. Adauga un comentariu mai jos sau printr-un trackback de pe site-ul tau.
dintotdeauna am avut impresia ca omul acesta spune mult mai putine decat stie…si cand ma gandesc ca si ceea ce spune este ceva necunoscut pentru cei care il asculta, sau ceva nepronuntat pana atunci, imi vine sa-l respect si mai mult.
De obicei, persoanele care spun lucrurilor pe nume nu sunt luate in seama, iar in ziare nu gasesti decat articole care “aduc citiri”.
Eu am ales Mircea Toma. Un om pe care il admiram si inainte, desi pana acum am mai purtat doar o conversatie cu el, foarte scurta. Dar in prezent, vorba ta, imi vine sa-l respect si mai mult :)