We love "after hours"
De ce zic asta? Aseara, 1 martie 2007.. s-a intamplat, din nou, sa iesim la bere, suc, povesti, ce vreti voi, cu domnul profesor Tropa si cu Gratian. Cei 2 indragiti ai facultatii noastre, facultate uneori jalnica, insa deseori frumoasa, parti care te fac sa zambesti si sa iti creasca inima. Asta din cauza lor, celor 2 si a inca unora care ne arata fata frumoasa a lucrurilor, cat si a colegilor, o gasca de invidiat, si de altii, si de profesori :)
Nenea Gratian, cum obisnuiesc sa ii spun, mi-a lasat o impresie foarteeee buna. Asta deoarece nu prea vorbisem cu el pana acum, nu aveam tangente :) Am vorbit deschis de alti profesori, de redactii, de ziare, de chefuri, de bere, de.. tot :D Uneori e “partea buna” care ne face sa alegem lucrurile bune, atunci cand suntem rasculati sau mai stiu eu ce. Un tanar care a ales acel drum bun in viata, a invatat atunci cand a trebuit si a profitat atunci cand a fost de profitat (nu de cineva sau de lucrurile cuiva). Face parte din redactia saptamanalului local “Agenda Clujeana”, unde isi mai petrec veacul si cativa colegi de-ai mei :)
Cat despre domnul Tropa (foto dreapta).. am aflat aseara multe. Profesor de engleza odata, profesor de germana altadata, profesor la facultatea noastra la fel si fel de materii,
un spirit si un caracter “realistic” sa spun asa. Spune cat se poate de concis lucrurilor pe nume, deloc subiectiv, ii place mult sa priveasca. Priveste, baga la cap, reactioneaza mereu cu cuvinte frumoase si iti da o buna dispozitie si atunci cand crezi ca urmatoarea gura de aer va fi ultima din viata ta.
Poate daca nu ar fi fost el in facultatea noastra, nu stiu ce s-ar fi intamplat. As putea sa enumar muuulte.. de la plecat, la uitat. Dar s-a intamplat sa ne fie profesor in anul I la un curs la care toti radeam doar si faceam mishto. Incepuse sa ne vorbeasca de coloana vertebrala a uni vietuitoare iar apoi de dentitia la maimuta. Va dati seama, lucrurile acestea, credeam noi, nu aveau ce cauta in facultatea noastra, una in care vrem sa auzim doar de jurnalism, reporteri, ziare, televiziuni, alea alea. Insa cu ce incepuse, punea bazele. Punea unele baze care si acum mi-au ramas in minte si de care ma folosesc chiar mereu. Inca nu am reusit sa ii multumesc pt sentimentul care l-a creat. Si cum a recunoscut si el, ne-am atasat toti. Relatia, in cazul nostru, profesor – student e una greu intalnita altundeva.
Marti fusese prezent la un curs de-al nostru, unul pe care sincer il aveam in minte ca fiind sec, asta inainte de a incepe. Probabil deoarece era cu Rad.. in fine. Si, nu intamplator, domnul Rad venise in clasa cu un om.. care purta o palarie si un fel de palton in care isi ascundea fata. Intentionat sau neintentionat. Dadea Rad din gura si iar dadea.. pana cand incepe sa vorbeasca despre “prietenul lui”.. care era de fapt domnul Tropa. Mi s-au blocat ochii in acel loc si mintea parca incepuse sa mearga inapoi, amintindu-mi fiecare curs cu domnul Tropa.
M-am gandit si la examenul pe care l-a sustinut la materia la care ne era profesor. Am fugit de la lucru, nu aveam prea mult timp. Am intrat peste el si peste o studenta care era in timpul examenului, i-am cerut sa ma asculte cat mai curand pt ca ma grabeam sa ajung inapoi. Afara era coada. El ramasese uimit de ce se intampla si imi ceruse sa astept pana ce termina cu colega. Apoi, am intrat eu. Ma intrebase ce vreau sa fac dupa facultate si de ce am ales-o. I-am raspuns: mi-ar placea publicitatea, iar aceasta facultate e cea mai apropiata de ceea ce vreau sa fac, aici, in Cluj. Atunci mi-a spus sa ii prezint o reclama la tocul lui de ochelari. A fost cel mai uimitor examen din viata mea.
Pe scurt.. stie sa te faca sa stai sa te gandesti mai bine atunci cand simti ca vrei sa fugi, sa pleci in lume, sa uiti, sa regreti…
Pentru mine e un profesor de admirat, pe care il admir enorm pt ceea ce poate sa faca si pt ceea ce reuseste sa vada. Si ii ofer cel mai mare respect :)
Radu NEAG, 2 martie 2007
Citeste si:
Poti urmari comentariile la aceasta postare prin RSS 2.0. Adauga un comentariu mai jos sau printr-un trackback de pe site-ul tau.
Domnul profesor Mihai Tropa a reusit sa faca ceea ce multi alti profesori ar considera imposibil. El porneste magia de la faptul de a fi in primul rand un om. Si asta e partea cea mai importanta, inainte de a fi profesor, jurnalist, editor etc. Aici se contureaza cel mai bine ideea – omul face functia, nu functia pe om, cum multi semeni de varsta ai maestrului incearca sa faca.
Sicer imi doresc sa-l pot avea alaturi atat la facultate cat si in “after-hours”.
Mega-felicitari!
Sincer, domnul Tropa este profesorul care a avut cea mai mare influenta asupra mea, chiar daca el nu stie asta. M-a facut sa-mi schimb mult modul in care gandesc si inteleg lucrurile (in bine…sper). Imi pare rau ca nu avem onoarea sa-l avem profesor titular, dar sper ca macar colegii nostri mai tineri sa aiba placuta experienta de a invata lucruri cel putin atat de interesante ca si cele pe care le-a aflat “ce-a mai slaba generatie din ultimii 4 ani”. In numele tuturor, va multumim!!!
Cat despre Gratian, pe langa faptul ca-i sighetean ca si mine :) este o persoana de milioane si sper sa calce pe urmele celui amintit mai sus.
Si aspupra mea domnul profesor a avut cea mai mare influenta si stie asta.
Imi pare rau ca m-a dezamagit, pentru ca era unul dintre oamenii pe care ii respectam cel mai mult, un fel de model de urmat. Si desi nu eram de acord cu toate opiniile d-lui eram convinsa ca are anumite standarde morale pe care nu le abandoneaza. Acum imi dau seama ca de fapt multi oameni simpli sunt mai morali si poate chiar mai inteligenti in profunzime.
E usor sa fii bun atunci cand vorbesti in amfiteatru sau la o bere. Dar pana la urma faptele sunt cele care conteaza, ele vorbesc de la sine.
Sincer, imi pare rau ca nu pot sa fiu de acord cu voi.
“pe un drum alunecos, alunecos de tot
domnu’ tropa se intoarce-acasa
cu un brad voluminos, voluminos de tot
si sacosa tot voluminoaaasaaa” :)
domnu’ tropa-i cel mai fain profesor pe care l-am avut. la orele lui sunt parca hipnotizat, la fel ca ceilalti colegi. smara, practica domnului tropa e de a ne invata pe noi, lucru pe care-l face foarte bine. asa ca te contrazic :P
facultatea asta de jurnalism a avut noroc cu dalesio in sem 1 si cu tropa in sem 2 (eu fiind in anul 1, 2006-2007). fara ei, facultatea ar fi fost la fel de goala de continut ca cursurile lui danciu sau mai stiu eu ce…
domnu’ tropa, respect!
:))
Da, au fost faine cursurile domnului Tropa.
salut!
sunt un fost elev de-al domnului tropa. fiind in bucuresti, si nevand destule resurse la indemana, va rog, daca se poate sa imi lasa-ti si mie un nr de telefon sau un mail al domnului profesor.va multumesc!
bogdan gal
salut!
sunt un fost elev de-al domnului tropa. fiind in bucuresti, si nevand destule resurse la indemana, va rog, daca se poate sa imi lasa-ti si mie un nr de telefon sau un mail al domnului profesor.va multumesc!
bogdan gal
il stiu si io pe mister TROPA. preda fain, ne-a vrajit pe fiecare la cursuri.
TROPA is the best! Ya!
eu nu il voi interpreta decat din punct de vedere fotografic/fotogenic, chiar daca voi ati emis niste comentarii competente din care se vede ca il cunoasteti extrem de super pe mr Tropade ce i-ati taiat mainile in foto asta? limbajul trupului este esential, vrem sa surprindem
viata in fiecare expert al babei bolyay, nu sa-i impietrim in niste poze carora le lipsesc
calitatile lichide si aeriene. Respect!
Profit de spatiul oferit de dumneavoastra, sper ca mesajul meu sa nu inoportuneze.
Domnul Tropa a fost si profesorul nostru (Colegiul Universitar Waldorf); a fost si ramane unul dintre cei mai iubiti si respectati profesori.
Imi cer scuze pe aceasta cale daca uneori l-am deranjat cu obrazniciile mele!
tropa tropa pula mea … e varza …